Documente

I. Documente din Țara Moldovei

• 1392 martie 30 – Roman voievod, împreună cu fiii săi, Alexandru și Bogdan, dăruiește lui Ionaș viteazul satele Ciorsaceuți, Vladimirăuți și Bucurăuți, pe Siret, toate într-un ocol, arătându-se hotarul acestuia.
• 1393 ianuarie 5 – Roman I, Voievod al Moldovei și Domnitor al Întregii Țări Românești, Roman Vodă al Moldovei jură credință lui Vladislav, regele Poloniei.
• 1407 ianuarie 7 – Iosif Mușat, mitropolitul Moldovlahiei, hotărăște ca mânăstirile Neamț și Bistrița să fie unite sub aceeași conducere.
• 1436 septembrie 23 – Iliaș Vodă al Moldovei întoarce lui Vladislav, regele Poloniei, Țara Șepenițului, pentru prada făcută de Alexandru cel Bun, în ținutul Colomeei și Sneatinului.
• 1445 septembrie 30 – Ștefan al II-lea al Moldovei dăruiește mitropolitului robul tătar Pașca, hotărând totodată că, dacă acesta va fi eliberat, să trăiască după „legea românească”.
• 1450 februarie 11 – Bogdan al II-lea voievod scrie lui Iancu de Hunedoara, făgăduindu-i prietenie și alianță.
• 1460 iunie 12 – Ștefan cel Mare trimite logofătului Mihail un salvconduct pentru întoarcerea din Polonia în Moldova.
• 1470 februarie 8 – Ștefan cel Mare eliberează pe robul domnesc, tătarul Oană, care fugise în Polonia, și pe copiii acestuia, din starea de robie, îngăduindu-i să revină în Moldova și să trăiască „așa cum stau și trăiesc în țara noastră toți românii (volohii) după legea lor românească”.
• 1474 noiembrie 29 – Ștefan cel Mare scrie papei Sixt al IV-lea despre propunerile lui Uzum Hassan.
• 1481 februarie 15 – Scrisoarea lui Ștefan cel Mare, domn a toată Țara Moldovlahiei, către brăileni.
• 1489 martie 13 – Ștefan cel Mare întărește lui Lupe armaș o bucată de pământ din hotarul Alboteștilor, la gura Săratei, loc de sat, și o seliște peste Prut, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, învecinată cu seliștea lui Bodea Sârbul și seliștea lui Bodea Rumărul.
• 1562 martie 10 – Călugărul Teofilact, fost Băloș logofăt, dăruiește mânăstirii Moldovița un rob țigan, ca plată pentru pomelnic.
• 1592-1597 – „Birăul cel rumânescu și cu cel armenescu” din Suceava și consilierii lor cer lui (Gaspar sau Johannes) Budaker și lui Urban (Weidner) să elibereze niște oameni reținuți la Bistrița.
• 1600 mai 27 – Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, al Transilvaniei și al Moldovei împuternicește pe călugării de la mânăstirea Neamț să-și apere hotarul.
• 1605 iunie 15 – Ieremia Movilă scutește pe 3 ani de slujbe și dări pe toți oamenii, fie vlah sau rus sau muntean sau Ungurean, care se vor așeza în seliștea Ciulinești, ținutul Iași.
• 1609 ianuarie 28 – Toader, fiul Agathonei, vinde unui frate partea sa din satul Nemerniceni, ținutul Suceava. Șoltuzii „Petru rumânesc și Norco arminesc” se numără printre martori.
• 1617 februarie 1, Iași – Hrisov prin care Radu Mihnea voievod scuteşte de bir pe preoţii şi diaconii din târgul Iaşi.
• 1628 decembrie 10 – Miron Barnovschi întărește Vărvarei și ginerilor ei mori la satele Zmiani și Rumâni.
• 1639 noiembrie 1 – Vasile Lupu, Domn al Țării Moldovei și al Țării Românești, dăruiește lui Racoviță Cehan logofăt al doilea satul Stănilești, pe Prut, ținutul Fălciu.
• 1640 mai 9, Iași – Actul de înființare a Colegiului Vasilian.
• 1665-1670 august 5 – „Tărgoveții rumăni și armeani” din Botoșani, la pricina ce-a avut loc între Apostol, feciorul lui Grigore Traistă, și feciorii lui Căldărușe, pentru un loc de casă, al lui Traistă, din mijlocul târgului, pe care zic feciorii lui Căldărușe că l-a cumpărat tatăl lor, dau mărturie că nu știu să fi vândut Grigorie Traistă acel loc.
• 1679 ianuarie 18, Iași – Hrisov de la Gheorghe Duca voievod, prin care împuterniceşte pe egumenul împreună cu tot soborul Mănăstirii Galata să aducă oameni străini şi să-i aşeze la ţinutul Sucevei, fără a plăti bir.
• 1679 august 15 – Mitropolitul Dosoftei roagă pe Patriarhul Ioachim al Rusiei să-i trimită o tipografie.
• 1681 ianuarie 24 – Divanul Moldovei certifică faptul că frații Gavril și Vasile Lucavețchi sunt boieri moldoveni. Istorie a Moldovei pe scurt.
• 1722 iulie 22 – Scrisoarea lui Sava, fost mitropolit, adresată lui Ion Neculce.
• 1744 martie 31 – Domnul Țării Moldovei Ioan Mavrocordat trimite poruncă boierilor din Cernăuți.
• 1746 octombrie 13 – Permis de liberă trecere pentru Basilius Frenk, misionar catolic și profesor de latină în Moldova.
• 1747 decembrie 25 – Așezământul lui Grigore Ghica al II-lea pentru școli, „una elinească, și alta grecească, și alta slavonească și alta românească”.
• 1774 – Prevederile Tratatului de Pace de la Kuciuk-Kainargi pentru Țările Române.
• 1786 iulie 20 – Hrisov de danie al lui Alexandru Ioan Mavrocordat voievod către mânăstirea Secu.
• 1800 august 14 – Iacob Stamati, mitropolitul Moldovei, dă o carte de blestem privind cercetarea hotarelor moșiei Strășeni, ținutul Orhei.
• 1804 februarie 10 – Gherasim, arhimandrit al mânăstirii Răchitoasa, și Matei Donici își împart copii de robi țigani.
• 1826-1830 – Comisul Ionică Tăutu către frații români.
• 1829-1830 – Socotința vornicului Costache Conachi, delegatul ales de Divanul Obștesc al Moldovei în comitetul de elaborare a Regulamentului Organic, privind problema relațiilor dintre locuitorii celor două principate, Moldova și Țara Românească.
• 1857 octombrie 7 – Propunerea lui Kogălniceanu în ședința Adunării Ad-Hoc a Moldovei.
• 1857 octombrie 9/21 – Proclamația Divanului Ad-hoc din Moldova.
• 1859 februarie 6, Iași – Telegramă adresată Foreign-Office-ului de Henry Churchill, consulul britanic la Iași, cu privire la entuziasmul manifestat în Moldova pentru alegerea lui Al. I. Cuza ca domn în Muntenia.
• 1860 octombrie 26, Iași – Actul de înființare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

II. Documente din Țara Românească

• 1372 – Patriarhul din Constantinopol și sinodul său hotărăsc să împartă dieceza Ungrovlahiei în două părți.
• 1406 noiembrie 23 – Mircea cel Bătrân poruncește ca nimeni, cu excepția călugărilor Tismanei, să nu aibă voie să pescuiască în râul Tismana, nici să-și pască vitele pe moșia mânăstirii.
• 1418 mai 29 – Mihail, domnul Țării Românești, înnoiește locuitorilor din Cisnădie dreptul de a-și paște oile în munții din țara sa.
• 1425 iulie 17 – Boierul Petriman își dăruiește toată averea mânăstirii Cozia.
• 1470 iulie 28 – Radu cel Frumos întărește mânăstirii Tismana vechii ei munți. Țăranii care vor umbla pe acei munți, să plătească călugărilor „ce este legea românească”.
• 1476-1477 – Vlad Țepeș le scrie brașovenilor, invitând voinici „fie că va fi ungur, fie săcui, fie român, sau orice ar fi”, să-i slujească.
• 1481 – Răspunsul boierilor brăileni către Ștefan cel Mare.
• 1521 – Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung.
• 1598 octombrie 16 – Scurt extras al unei scrisori trimise de principele Mihai al Valahiei către Serenisimul Arhiduce Maximilian, despre noile incursiuni făcute din nou în țara turcilor.
• 1599 septembrie 5 – Câțiva boieri munteni nemulțumiți de Mihai Viteazul îl cer pe Simion Movilă ca domnitor.
• 1600 iulie 11-26 – Doleanțele lui Mihai Viteazul adresate împăratului Rudolf al II-lea.
• 1605 iulie 1 – Radu Șerban voievod dăruiește mânăstirii Tismana trei puști ca să-i fie de apărare.
• 1628 martie 6, București – Alexandru Iliaș voievod întărește egumenia lui Parthenie la mânăstirea Snagov și hotărăște, cu întreg sfatul țării, să nu o închine metoh mânăstirii Pantocrator.
• 1632 noiembrie 27 – Matei Basarab împuternicește pe Bunea logofăt să-și stăpânească rumânii care s-au înscris la dărăbani și călărași și să-i pună la lucru cu ceilalți rumâni.
• 1632 noiembrie 27 – Matei Basarab poruncește rumânilor din Parapani să-și dea toate obligațiile mânăstirii Sf. Troiță (Radu Vodă) fără a se mai opune călugărilor.
• 1636 iunie 20 – Matei Basarab împuterniceşte pe Dumitru, sluga din casa sa, să prindă pe ţiganul Pădure, care a furat un cal.
• 1639 ianuarie-august 28 – Matei Basarab scoate mai multe mânăstiri de sub administrație străină.
• 1653 mai 18 – Elena Doamna, soția lui Matei Basarab, cere sfatului din Sibiu să trimită un chirurg bun, care să poată fi de folos boierilor răniți în războiul cu Vasile Lupu.
• 1669 mai 10 – Antonie Vodă întemeiază o școală în Câmpulung.
• 1821 martie 20 – Proclamația lui Tudor Vladimirescu către locuitorii din București.
• 1840 ianuarie, Târgoviște – Raport privitor la o bătaie izbucnită între țigani, cârciumarul unui han și soldați.
• 1848 – Jurământul depus de membrii guvernului provizoriu al Țării Românești.

III. Documente din Ungaria, Transilvania și Imperiul Habsburgic, privitoare la români

• 1223 (după noiembrie 30) – Privilegiul lui Andrei al II-lea, regele Ungariei, prin care întărește mânăstirii Cârța muntele Sf. Mihail din Transilvania și ținutul luat de la români.
• 1247 iunie 2 – Diploma Cavalerilor Ioaniți.
• 1291 martie 11 – Andrei al III-lea, regele Ungariei, restituie magistrului Ugrinus moșiile Făgăraș și Sâmbăta, lângă Olt. Este amintită Dieta de la Alba Iulia, la care au participat, nobilii, sașii, secuii și românii.
• 1332 noiembrie 26 – Carol Robert, regele Ungariei, întărește lui Laurențiu, comitele de Zarand, și fratelui său o moșie. Se menționează lupta din 1330 dintre regele Carol Robert și Basarab, fiul lui Tihomir, voievodul Țării Românești.
• 1365 ianuarie 5 – Ludovic I, regele Ungariei, poruncește demnitarilor săi din comitatul Ung să cheme pe toți oștenii comitatului la expediția împotriva lui Vladislav, voievodul Țării Românești.
• 1366 iunie 28 – Ludovic I, regele Ungariei, acordă drept deplin nobilimii din Transilvania de a nimici pe „răufăcătorii” de orice neam și, mai ales, pe români.
• Circa 1369 septembrie, Caransebeș – Obștea cnezilor și a altor români din districtul Sebeș roagă pe banul Benedict să-i scutească de darea de 300 de florini, pe care n-o pot achita.
• 1371 mai 7, Deva – Juzii nobililor din comitatul Hunedoara adeveresc că cnezii din cele patruscaune districtuale ale cetății Deva au cerut ca Petru de Cristur să fie judecat după legea românilor și nu după alte legi ale țării.
• 1397 iunie 6 – Sigismund, regele Ungariei, înșirând faptele de vitejie ale lui Nicolae și Ioan de Gara, amintește că, întorcându-se de la Nicopolul Mic (cetatea Turnu), a avut o ciocnire la locul numit Posada, cu „mulțimea românilor”.
• 1412 – Într-o scrisoare adresată papei, regele Sigismund de Luxemburg amintește de libertățile cele multe ce le-au acordat sfinții și catolicii regi ai Ungariei nobililor unguri, sași, secui și români din Transilvania.
• 1426 decembrie 26, Brașov – Sigismund, regele Ungariei, acordă anumite libertăți locuitorilor din Brețcu, în schimbul obligației de a păzi hotarele dinspre Moldova.
• 1435 noiembrie 20, Hațeg – Ladislau Csáky, voievodul Transilvaniei, confiscă posesiunile lui Costea, Stanciu și Vâlcu din Râușor, care se răsculaseră împotriva rânduielilor țării și se refugiaseră în Moldova.
• 1437 iulie 6 – Prima înțelegere dintre răsculații de la Bobâlna și nobili.
• 1438 februarie 6 – Lorand Lepeș, vicevoievodul Transilvaniei, recunoaște Unio Trium Nationum.
• 1447 decembrie 4 – Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei și voievod al Țării Românești, dăruiește lui Petru, fiul lui Stroia de Ponor, și rudelor sale, pentru slujbe credincioase, o parte din moșiile Ponor și Ohaba, cu drept nobiliar.
• 1454 aprilie 30 – Iancu de Hunedoara cere sfatului din Brașov să-i dea lui Stoica arme pentru apărarea Chiliei și să le transporte până la Brăila.
• 1479 martie 20, Buda – Diploma lui Matia, regele Ungariei, pentru scutirea preoților români din Maramureș.
• 1479 aprilie 26, Brașov – Brașovenii îi răspund lui Ștefan cel Mare și-l roagă să-i apere deturci.
• 1668 iunie 1 – Scrisoarea Mitropolitului Sava Brancovici adresată Țarului Alexie Mihailovici.
• 1784 – Memoriul căpitanului Egermann despre răscoala lui Horea.
• 1784 noiembrie 11 – Raport din timpul răscoalei lui Horea.
• 1785 februarie – Testamentul lui Horea.
• 1819 ianuarie 21 – Constantin Sabie din Câmpulung Moldovenesc dă zestre feciorului său.
• 1848 mai 12/24 – Prințipiile noastre pentru reformarea patriei.1371 mai 7, Deva – Juzii nobililor din comitatul Hunedoara adeveresc că cnezii din cele patru scaune districtuale ale cetății Deva au cerut ca Petru de Cristur să fie judecat după legea românilor și nu după alte legi ale țării.

IV. Documente turcești

• 1476 octombrie 10-19 – Eminek Mârza, dregător al hanului Crimeii, îi comunică sultanului Mehmed al II-lea înfrângerea suferită de tătari în timpul expediției din 1476 împotriva lui Ștefan cel Mare.
• 1520-1521 – Scrisoare prin care Ștefăniță, domnul Moldovei, comunică la Poartă veștile pe care le-a obținut în legătură cu pregătirile pentru expediție ale regilor Ungariei și Poloniei. Promite să trimită și alte știri.
• 1752 decembrie 8-17 – Sultanul Mahmud I cere domnului Moldovei Constantin Racoviță să pună capăt abuzurilor săvârșite de boieri împotriva țăranilor de pe moșiile lor, pe care îi consideră „vecini”.
• 1760 iulie 3 – Traducerea scrisorii viceguvernatorului militar al Transilvaniei către domnul Moldovei, prin care acestuia i se cere să dispună alungarea locuitorilor din Dăbâca, Turda și Cluj, care intenționează să fugă în Moldova. Amintește că unii dintre muntenii refugiați în Transilvania au fost reținuți, pentru a fi predați domnului Țării Românești.

V. Documente papale

• 1199 decembrie – Scrisoarea Papei Inocențiu al III-lea către Ioniță Asan Caloian.
• 1234 noiembrie 14 – Papa Grigorie al IX-lea sfătuiește pe Bela, fiul și coregentul lui Andrei al II-lea, regele Ungariei, să readucă pe valahii din Cumania sub ascultarea episcopului catolic al Cumaniei.
• 1446 iulie 5 – Papa Eugeniu al IV-lea înștiințează pe toți credincioșii că în Moldova sunt mulți husiți, a căror erezie s-a răspândit și în țările învecinate; ca urmare, îl numește pe Fabian de Bachia inchizitor împotriva ereticilor din Moldova, Țara Românească și unele țări sud-dunărene.

VI. Hrisoave tipărite (din Țara Moldovei)

• 1757, Iași – Constantin Cehan Racoviță desființează văcăritul.
• 1785 decembrie 28, Iași – Alexandru al II-lea Mavrocordat interzice căsătoria dintre pământeni și țigani.
• 1793 Martie 25, Iași – Hrisovul lui Mihail Constantin Șuțu, ca niciodată să nu se mai dea danie țigani domnești.
• 1857, Iași – Hrisoavele Î.S. Princepelui domnitoriu Grigorie A. Ghica v(oie)v(od), date sf. monastiri Neamțul și Secul, pentru înființarea Seminariului din Monastire, a Gimnasiului și a Internatului din T. Neamțului; însoțite de lucrările desființărei acestor Scoale.

VII. Foi volante, manifeste

• 1701 decembrie 12, Viena – Împăratul Leopold I recunoaște libertatea românilor din Ardeal de a păstra credința ortodoxă.
• 1807 mai – Manifest către elini, români, bulgari și albanezi, spre a se răscula împotriva turcilor.
• 1813 septembrie 13, Lvov – Manifest prin care bucovinenii erau chemați să lupte cu Napoleon.
• 1819, Chișinău – Pastorala mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni în contra beției.
• 1832 octombrie 29, Chișinău – Înștiințare cu privire la pedepsele pentru încălcarea carantinei din Basarabia.
• 1836, Iași – Programa examenului public urmat în Eși în 20 Mai 1836 la Institutul pentru îmvățătura fetilor
• 1848 – Manifest revoluționar din Moldova.
• 1848 – La a treia Adunare Națională de la Blaj se hotărăște înarmarea românilor.
• 1848 mai 5, Carloviț – Cătră nația rumânească de la nația sârbească
• 1848 – Manifest revoluționar prin care românii ardeleni erau îndemnați la luptă.
• 1848 iunie 10, București – Anunț despre atentatul care a avut loc împotriva domnitorului Gheorghe Bibescu.
• 1848 iunie 26, București – Țiganii din Țara Românească sunt eliberați din robie.
• 1861 decembrie 11, Iași – Alexandru Ioan Cuza adresează națiunii română o proclamație, anunțând că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

VIII. Ediții de documente

• 1493 – Secuii cer regelui maghiar să-i scape de Ștefan Báthory, voievodul Transilvaniei (în Szabó Károly, Székely oklevéltár, I,  Cluj, 1872).
• 1498 – Ștefan cel Mare răspunde la solia marelui cneaz al Moscovei Ivan al III-lea și-l îndeamnă să păstreze pacea cu Alexandru, marele principe al Lituaniei, conform înțelegerii stabilite mai înainte între toți trei (în Акты относящиеся к истории Западной России, том 1., 1340 – 1506, Санктпетербург, 1846).
• 1629 septembrie 2, Constantinopol – Patriarhul din Constantinopol, Kiril Lukaris, răspunde lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, în legătură cu românii din Transilvania (în Török–magyarkori történelmi emlékek, IV, Pesta, 1869).
• 1631 iulie 23, București – Leon Tomșa voievod cu sfatul marii adunări a țării hotărăște scoaterea grecilor din țară (în Magazin Istoric pentru Dacia, Tom I, București, 1845).
• 1657, Constantinopol – Sultanul cere Dietei Transilvaniei să-l detroneze pe Gheorghe Rákóczi al II-lea (în Georg Kraus, Cronica Transilvaniei, Viena, 1862).
• 1828 ianuarie 1 – Anaforaoa Epitropiei Școalelor prin care se statornicește școală la Trei Ierarhi, în limba națională (în Uricariul cuprinzătoriu de hrisoave, firmanuri și alte acte ale Moldovei din suta XIV-a pănă la a XIX-a, Partea a III-a, Iași, 1853).
• 1848 martie, Iași – Documente de la Mihail Sturdza privitoare la Revoluția din 1848 (în Albina Românească, Iași, 1 aprilie 1848).
• 1848 septembrie 15 – Proclamația generalului rus Liders către locuitorii Țării Românești (în Albina Românească, Iași, 19 septembrie 1848).
• 1856 februarie, Iași – Petiția adresată Sublimei Porți de către locuitorii Moldovei în vederea restituirii Basarabiei (în Teodor Codrescu, Presa franceză și Principatele Române, Iași, 1856).