Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Octombrie, 2015”

Carte veche și rară de la Muzeul de cultură și artă religioasă din Borzești (sec. XVIII-XIX)

Învierea lui Lazăr. Gravură din Triodul Mic (București, 1726)

Învierea lui Lazăr. Gravură din Triodul Mic (București, 1726)

Evanghelie (București, 1750)

Evanghelie (București, 1750). Stemele unite ale Moldovei și Țării Românești

„Stihuri poetice 10 asupra stemei prea luminatului și prea înălțatului blagocestivului Io Grigorie Ghica Voevod.

Doao închipuiri ce în pecete s-au însemnat,
Domnului Grigorie de la Hristos i s-au dat.
Bourul stăpân Moldovei îl adeverează,
Corbul al Vlahiei Domn îl încredințează,
Amândoao steme de domnie încorunat,
Pre acest de bun neam cu adevărat.
Pre Domnul Grigorie cel de bună viță,
Păzească-l Dumnezeu cu multă biruință,
Ce acum domnește Țara Rumânească.
Domnul păzească-l ca să o stăpânească.”

3_minei_pe_august_ramnic_1780„Mineiul. Luna lui august, carele s-au tipărit acum întâiu rumânește, în zilele prea luminatului Domn Io Alexandr(u) Ipsilant Voevod. Cu blagosloveniia prea sfințitului mitropolit al Uggrovlahiei Kir Grigorie. Prin nevoința și tălmăcirea
iubitoriului de Dumnezeu Kir Filaret, episcopul Râmnicului. În sfânta Episcopie a Râmnicului. La anul de la Hristos 1780. De popa Costandin Tipograful Râm. și de popa Costandin Mihailovici Tip.”

Sfântul Ioann Damaschin. Gravură din Octoihul tipărit la Blaj în 1792

Sfântul Ioan Damaschin. Gravură din Octoihul tipărit la Blaj în 1792

Minei pe luna ianuarie, Mânăstirea Neamț, 1830 (gravură reprezentând mânăstirea în stânga-jos)

Minei pe luna ianuarie, Mânăstirea Neamț, 1830 (cu o gravură reprezentând mânăstirea în stânga-jos)

„Cătră cetitori

Din tot cuprinsul neamului romanesc, o iubiților cetitori! despre toate părțile, încă de demult făcându-se sârguitoare întrebare și cerere, spre câștigarea de minee bisericești, și ca un alt glas strigând în sufletele, ca să se dea acestea în tipariu, s-au aprins în inimile noastre răvnă a înplini dorința compatrioților noștri. Am prelungit însă pănă acum apucarea aceasta, ca pre un lucru foarte greu și pricinuitoriu de mare cheltuială, dar văzând cererea necontenită și căci cărțile acestea, cu cât sânt de suflet folositoare și drept slăvitorilor foarte trebuitoare, cu atât rare și mai de lipsă, am hotărât în sfârșit să punem în lucrare răvna cea aprinsă întru aceasta, la care feliuri de înpregiurări mijlocind nu putem a tăgădui, că covârșa puterea noastră […]”

6_iubitoriul_de_intelepciune_iasi_1831„Iubitoriul de înțelepciune. Povățuit de dumnezeeștile scripturi. Adecă învățătură dogmaticească. Alcătuită de preaînțăleptul învățătoriu domnul Serghie Macreul. Acum întâi scoasă din elinească în limba românească și dată în tipar de smeritul V(eniamin) C(ostachi), M(itropolitul) M(oldovei), spre folosul neamului românesc. S-au tipărit în tip(ariul) s(fintei) m(itropolii) în Iași. În anul de la zidirea Lumii 7339. Iar de la Hristos 1831. Grigorie iconom ostenitoriu.”

Viața cuviosului stareț Paisie, Mânăstirea Neamț, 1836

Viața cuviosului stareț Paisie, Mânăstirea Neamț, 1836

„În 15 zile ale lunii lui noemvrie.

Viiața și nevoințele fericitului părintelui nostru starețului Paisie, arhimandritul sfintelor monastiri a Moldaviei, Neamțul și Secul.

A lăuda adecă pre înbunătățiții bărbați și cununi a le înpleti lor și vredniciia acestora a o lăuda și a o mări, iaste lucru folositoriu și de sporire pricinuitoriu, pentru că și dumnezeiasca Scriptură ne învață, zicând: lăudându-se dreptul, să vor veseli noroadele […]”

Iosif Genilie, Principe de geografie pentru tinerimea studioasă, București, 1851

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

Din capitolul despre Moldavia

Din capitolul despre Moldavia

„Capitale și locuri semnate.
I. În Țara de Sus.

Dorohoiul, cap. ținutul Dorohoiu, lângă lacul Dorohoiului. – Mihailenii. – Herța.
Fălticenii, cap. în ținut. Sucevei, cu mare târg la 20 Iulie.
Botoșanii, cap. în ținut. Botoșani, foarte negoțioasă.
Piatra, cap. în ținut. Neamțul, scoate multă lemnărie.
Neamțul, are un minunat spital, și ruine din cetatea Neamțul.
Monastirea Neamțul, pentru părinți; Varaticul, Agapia, pentru maice, sânt populate monastiri, cele mai întâi ale Moldaviei.
Valea Albă sau Răsboenii, loc respectabil, prenumit de la mulțimea oaselor albe, rămase de la eroii ce se luptară cu turcii la 1476, iunie 26.
Bacăul, cap. în ținut. Bacău, pe unde locuesc mulți unguri.
Ocna, unde este întâia sărărie a Moldoviei.
Romanul, lângă Moldova, capit. în ținutul Romanului, pe o câmpie foarte mănoasă, are episcopie.
Târgul Frumos, produce cei mai frumoși pepeni ai țării.
Iașii, cu 66 mii loc., cap. Moldaviei, pe lângă râul Bahluiul. Iașii s-a numit așa de la colonia romană, a Iassilor prenumită, și este

principe_de_geografie_2capitala țării de pe la 1565; mai înainte era Suceava.
Edificii și temple sânt: Mitropolia, Trierarhii, Golia, Academia, Galata, Socola, și alte multe palate domnești și private.

II. În Țara de Jos.

Vasluiul, cap. ținut. Vasluiu, ce scoate multă miere.
Hușii, cap. în ținutul Fălciului, aproape de Prut, are o episcopie, și scoate vinuri multe și bune, duzi, mătăsari și tutun mult.
Bârladul, cap. în ținut. Tutovei, scoate săpunuri multe.
Focșanii, lângă un canal din pârâul Milcov, cap. în ținut. Putnei, centrul negoțului dintre principate. *)
Odobeștii, lângă Milcov, renumiți pentru vinurile cele multe și cele mai bune ale Moldaviei.
Tecuciul, cap. în ținut. Tecuciu, care scoate vinuri bune.
Galații, lângă Dunăre, 10 mii loc., cap. în ținut. Cuvurluiului, centrul negoțului moldovenesc: și pentru exportul productelor pământenești, cât și pentru importul celor străine.
____________
*) Ținutul Putnei era al Țării Românești. Trotușul despărția Romania de Moldavia. Pe la anii 1475 Stefan, eroul moldovenesc, bătându-se cu Radul, domnul Romaniei, îl învinse; luă acest ținut, și făcu graniță între principate pârâul Milcovul, care a rămas până acum despărțitor, de peste 400 de ani.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Înfruntarea jidovilor, Iași, 1803

Infruntarea jidovilor, Iasi, 1803„Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiciiurilor lor, cu dovediri din sfânta și dumnezeiasca scriptură, atât din cea veche, cât și din cea noao. Acum întâiu întru acestași chip tipărită în zilele pre luminatului și pre înălțatului domnului nostru Alexandru Constandin Moruzi Voevod, întru a doao domnie a Măriei Sale în Moldavie. Cu blagosloveniia și cu toată cheltuiala preosfinției sale Kiriu Kir Iacov, mitropolit a toată Moldaviia, în Iași. La anii de la Hristos 1803, fevruarie 8. S-au tipărit de ieromonahul Kir Macarie, duhovnicul sfintei Mitropolii, și de Gherasim ierodiacon tipografi.

Infruntarea jidovilor 1Taină ascunsă și acum descoperită:
Cap întâi,
Asupra jidovilor pentru sângele carele iau ei de la creștini și ce fac cu dânsul, cu dovediri din sfânta scriptură.

Mulți multe cuvinte au scris înprotiva jidovilor, cu multe și adevărate mărturii din sfânta și dumnezeiasca scriptură, atât pentru venirea Messiei celui adevărat Iisus Hristos, fiiul precuratei fecioarei Mariei, cât și pentru câteva rătăciri ale jidovilor, care acestea s-au scris atât de dascălii bisericii noastre, cât și de dascalii evreești carii au priimit sfântul botez. Însă o taină ce o au între dânșii urâtorii de oameni și de Dumnezeu

Infruntarea jidovilor 2jidovi, care eu nu o am găsit scrise nicăirea, și de o au și scris cinevaș în oarecare chip, dar puțin și acoperit, adecă a ucide jidovii pe creștini și a le lua sângele. Aceasta o au scris mulți, dar pentru ce și ce fac ei cu sângele acesta măcar că nu mi s-au întâmplat a vedea în scris nicăirea. Poate că așteptând întoarcerea jidovilor vreodată cătră credința lui Hristos și ca să nu să scârbiască creștinii pre dânșii și nu i vor priimi  la credință și pentru aceia n-au scris. Dar eu de vreme ce cu darul lui Dumnezeu am priimit sfântul botez și sfântul chip al călugăriei spre înfruntarea semeților și spurcaților jidovi și spre folosul creștinilor, ca unul ce am fost rabbin, învățătoriul lor, au fost descoperite mie și păzite pănă ce am priimit sfântul botez. Iar de la sfântul botez încoace, îmi sânt defăimate și scuipate. Și câteva cu bune dovezi și mărturii scriu descoperit aicea, mai întâi

Infruntarea jidovilor 3să se știe, că această taină nu iaste știută de toți jidovii, ci numai de rabbinii hahaniilor, de cărturarii și fariseii lor, ce să numesc de dânșii haseidem, de aceia iaste știută. Și această taină păzesc ei cu mare scumpete. Dară scoposul pentru care pricină fac ei uciderea aceasta, iaste pentru trei lucruri:

Întâiu pentru mare urăciune ce au ei asupra creștinilor, părându-le că făcând această ucidere aduc jertvă lui Dumnezeu precum și mântuitoriul nostru Iisus Hristos au zis cătră ucenicii săi: Va veni o vreme că cine va ucide pre voi i să va păria că aduce jărtvă lui Dumnezeu.

Al doilea pentru multe desidemonii, adecă pentru farmecele ce fac jidovii cu acest sânge.

Și al treilea că sânt rabbinii la îndoială, poate că au fost Iisus fiiul Mariei cel adevărat Mesiia, și stropindu-se ei cu acel sânge ce iau de la creștini muncit, să // vor mântui […]”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Post Navigation