Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “secolul XVIII”

Rugăciuni pentru dobitoacele bolnave, Râmnic, 1744

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-1„Oamenii ai cărora vor fi dobitoacele bolnave, întâiu să se ispoveduiască curat dintru toată inima sa și să dea milostenie după a sa putință. Și săvârșind dumnezeiasca liturghie și osfeștaniia, dinpreună cu preotul, și mergând la dobitoacele cele bolnave, preotul luându-și epatrahirul, zice: Binecuvântează-ne, Doamne […]

Și adunând toate dobitoacele cele bolnave înaintea sa, căutând spre Răsărit, zicem: Domnului să ne rugăm, iar noi, Doamne, miluiaște-ne. Și îndată începe rugăciunea aceasta:

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-2Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel mare și puternic, care stăpânești viiața și moartea, și mântuiești pre oameni și pre dobitoace, și auzi de grabă pre cei ce să roagă Ție cu credință, și cu milostivire dăruești cererea lor, noi, nevrednicii, robii tăi căzând cu credință cu smerenie și cu inimă zdrobită ne rugăm și ne cucerim ție, caută cu milă spre dobitoacele acestea care cu grea boală și cumplită durere sânt cuprinse, cu puterea blagosloveniei tale degrabă le vindecă, și stingând văpaia care din lăuntru le arde pre dânsele și alinând boala, stricarea văzduhului care le piiarde pre dânsele, întru bună prefacere să o întorci. Și orice lucrare iaste pentru dânsele sau într-însele de vicleni draci, cu vrăji, cu descântece, sau cu alt feliu de vicleană meșteșugire a vrăjitorilor și toată // răotatea care cu drăcească asupreală să aduce preste dânsele, de grabă o gonește […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-3Apoi îndată cetește molitva aceasta de blestem

Blestemu-vă pre voi întru totu viclenilor și mai marilor stăpânitori ai răotăților blestemaților și urâților draci, carii dintru voi iaste, și câți sânteți, carii cu descântece și cu farmece și cu fapte rele sânteți trimiși aicea, de la vicleanul om, care pre sineși s-au închinat voao, și v-au trimis de turburați cu răul

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-4vihor casa sau locul acesta, și cu rele și înfricoșate năluciri scârbiți și faceți rău celor ce lăcuesc într-însul, blestemu-vă și tare vă poruncesc cu numele cel întru tot puternic al unuia și a tot stăpânitoriului Dumnezeu, cel întru Sfânta Troiță, al Tatălui și Fiiului și al Duhului Sfânt, și cu puterea cinstitei și de viiață făcătoarei Cruci, și a tot mântuitoarelor patimi și cu moartea cea făcătoare de viiață a Domnului nostru Iisus Hristos, prin care toată întunecata și cumplita voastră stăpânire, asupra oamenilor și asupra a toată dumnezeiasca zidire, a voastră mucenie iaste surpată și defăimată. Ca de acuma cu toate vrăjile și descântecele și farmecele voastre, de grabă să fugiți din locul sau casa // aceasta. Și de acum înainte, nicidecum niciodinioară să vă mai întoarceți. Deci nimica să nu zăboviți, o, blestemaților, carii din ceriuri sânteți lepădați, ci vă întoarceți înapoi și de grabă cu toate răotățile voastre de aicea departe să fugiți […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-5Aceste sfinte rugăciuni tălmăcitu-s-au de cuviosul dascal kir Leontii, ieromonahul Tismanii, de pe limba slovenească pre limba rumânească, în sfânta episcopie a Râbnicului. 7253 Septemvrie 4, fiind episcop iubitoriul de Dumnezeu kir Climent.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Ioan Molnar Piuariu, Economia stupilor, Viena, 1785

economia-stupilor-1„Economiia stupilor, acum întâi izvodită și dată de Ioan Molnar, doftorul de ochi în marele Prințipat al Ardealului. Cu privileghiul înpărăteștii și crăieștii măriri. În Viena, la Iosif nobâl de Curțbec, înpărătesc și crăiesc de Curte a neuniților rumâni și a sârbilor tipograf și vânzător de cărți. În anul 1785.

economia-stupilor-2Exelenții sale prea luminatului domn Samoil, liber baron de Brukenthal al înpărăteștii crăeștii măriri, al statului dinlăuntru sfetnic, a luminatului cin, al sfântului Stefan Craiul apostolicesc comendator, prin mare prințipatul Ardealului și părților lui înpreunate gubernator crăesc și a înălțatului // crăesc gubernium întâi exarh i proci. Domnului părintelui patriei, apărătoriului binelui de obște, a științălor patronului și al mieu făcătoriului de bine.

economia-stupilor-3Cătră cetitori

Iubite cetitoriule! oricine ești, preot, sau de altă vrednicie, casnic, iubitori de albine, iată: că văzând eu, și cunoscând cum trec țiitorii de stupi preste bunătatea aceștii economii

economia-stupilor-4cu ochi vicleni, și cum iau ei albinele supt pază numai până atunci, până le umplu iale coșnițăle de bunătăți, iară mai pe urmă le pedepsesc cu moarte, am simțit datorie, ca să arăt lângă alte învățături ce să cuvin stuparilor aști, o mijlocire din multe probe dovedite, cum să scoață albinele din coșnița, care voiaște a lua fagurii toți, afară de a omorî albinele. Ca doară s-ar dezrădăcina și din părțile noastre acest obicei fără de milă.

economia-stupilor-5Învățătura theoretică. Partea I
Despre theoriia stupilor și învățătură ce iaste de lipsă să știe stupariul

Învățătura I
Despre albinele cele lucrătoare

Supt cuvântul acesta albină, înțăleg toți pricepătorii și grijitorii // albinelor niște gânganii care adună din înfloriturile buruenilor și ale pometurilor ceară și miere.

economia-stupilor-6Învățătura VI
Despre făptura trântorilor

Trântorii sânt la făptură mai mari și au toate organele celoralalte albine, fără cât sânt firei bărbătești supuși și nu au ac.
Despre acești am zis că nu lucrează altăceva, fără numai plodesc // pre matca și pre celelalte albine.
Prin mărimea capului și prin grosimea trupului lor să cunosc lezne din albinele cele lucrătoare.
Că după eșirea roiului îi scot celelalte albine din coșniță, ca pre niște oaspeți netrebnici, și neavând ei acul arma apărării, mai vârtos toamna, ca să nu prăpădească preste iarnă mierea, îi omoară albinele.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Mihai Viteazul întărește satul Radovan mânăstirii Coșuna (Iași, 1 iunie 1600)

mihai-viteazul-manastirea-cosuna-1„Hrisovul răposatului Io Mihail voevod pentru Radovan

Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail voevod și domnu a toată Țara Rumânească și al Țărăi Moldovei. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei și dumnezeeștei mănăstiri ce să numește Coșuna, ca să-i fie satul Radovanul tot, cu tot hotarul de pretutindenea, pentru că au venit însuși săteni din sat de s-au vândut ei de a lor bunăvoe că să fie rumâni sfintei mănăstiri. Iar când au fost acum sătenii din sat, ei au venit înaintea domnii mele în Țara Ungurească, la Belgrad, la scaun, de au jăluit așa cum că au venit Tudorache banul la

mihai-viteazul-manastirea-cosuna-2dânșii de le-au dat numai aspri 6.000 în …

Iar când am fost în Țara Moldovei în scaun, în Iași, iar călugării de la sfânta mănăstire de au venit și au adus și cărți de cumpărătoarea acestui sat, deci domniia mea am văzut cărțile și le-am citit și au fost dat călugării pe sat dintâi galbeni 100 pentru dăjdile lor. Și iar în mâinele ale sătenilor 12.000 aspri gata. Și au venit și boiarul domnii mele Nica vistieriul înaintea domnii mele de au mărturisit și au jurat el pe sfânta evanghelie cum că au fost venit sătenii din sat și cu Daniil călugărul de la sfânta mănăstire de la Coșuna înaintea Nicăi vistieriul de au plătit Daniil călugărul birurile lor cu 100 de galbeni, carii sânt scriși mai sus. Și s-au dat ei rumâni de a lor bunăvoe. Și încă au plătit călugării de la sfânta mănăstire după aceia birurile lor la cisla cea mică 2660 de aspri gata. Și iar au plătit la alt bir boi 4. Și iar au plătit birul lor 880 de aspri. Și iar au plătit oi uscate aspri 280.

Pentru aceia, am dat și domniia mea sfintei mănăstiri ca să fie satul cu toată moșiia … lor, și de niminea să fie clătit, preste zisa domnii mele.

Că iată și mărturii am pus domniia mea: jupan Theodosie vel logofăt și jupan … și jupan Mihalcea vel ban … și Leca vel comis și jupan Stoica vel postelnic. Am scris eu, Crăciun, în scaun în Iași, în Țara Moldovei…”

Traducere din Condica mănăstirilor Căluiu și Bucovățul, 1500-1738 (păstrată în Arhivele Naționale Istorice Centrale, colecția Manuscrise, nr. 722), aproape identică cu cea manuscrisul nr. 443 (Condica măn. Bucovăț), publicată în Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. XI (1593-1600), București, 1975.
Sursa foto: Arhiva Medievală a României

Post Navigation