Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Unirea Țărilor Române”

Ziarul revoluționar „Poporul suveran”, București, 1848

poporul-suveran-1„Poporul suveran
Gazetă politică și litterară.
Libertate, egalitate, fraternitate
București. Sâmbătă 19 Iunie. Anul 1848

Ținta acestui jurnal este a sprijini drepturile poporului român. Glasul său se va ridica cu energie în contra tiranii; dar nu va rămânea mut nici împotriva poporului când acesta va abuza de libertatea de care se bucură; însă aceasta va fi ca să-l lumine și să-l întoarcă de la orice urmare i-ar compromita libertatea și ar aduce Patria la peire și anarhie. Redacția acestii foi va priimi orice plângere dreaptă a cetățenilor și va face să resune coloanele sale în favorul celor nedreptățiți. Va avea drept țintă asemenea unirea provinciilor române și tot ce va putea duce Româniea la fericire și la mărire.”

poporul-suveran-2

Nr. din 19 Iulie 1848

„Unirea Moldovii cu Țara Românească

De la adunarea națională depândă fericirea patriei.
Această adunare trebue să se pătrunză, că una din cestiile principale, este unirea Moldovei cu Țara Românească.

Străbunii noștri au înțeles foloasele unei asemenea uniri. Astfel vedem pe Mihai Bravul redicând arme în contra fraților noștri din Moldova, numai ca să poată ajunge la ținta sa; apoi un Ștefan și alții.

Fanarioții încă înțeleseră importanța aceștii uniri, și temându-se de dânsa, o anulară prin resboaiele ce făcuseră să se aprinză între ambele principate în timpii lui Vasile vodă al Moldavii, Matei Basarab al Țării Române. În fine fanariotul pe de o parte rescolea focul nestins al răsboiului intre ambele principate, ca să ațâțe ura între frați și să slăbească puterea românului; iar pe

poporul-suveran-3de alta întroducea corupția în țară. Ei reusiră.

Acum însă când principul unirii se pune în lucrare de toate națiile, când strein cu strein voiește a se înfrăți, vom fi noi de altă ideie, noi care firește suntem frați și care am declarat frăție, dreptate?

Nu, nu; să lipsească acele barieri ce par că s-au pus în adins ca să oprească frate pe frate a se înbrățișa. Iar una din cestile cele mai importante de care adunarea națională trebue a se pătrunde, să fie aceasta, fiindcă numai aceasta poate să ducă România la mărire și adevărată fericire.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Anunțuri

Saint Marc Girardin, Amintiri de călătorie și de studii

Saint Marc Girardin, Souvenirs de voyages et d'etudesSouvenirs de voyages et d'etudes 1„Starea morală a Principatelor

[…] Am discutat cu unul din marii boieri care a îmbătrânit în demnitățile sale, care o cunoaște bine, care a rămas un om onest și care manifesta doar puțină mizantropie. Credeți – mi-a spus el – că suntem o țară nouă. Nu! Suntem o societate bătrână, măcinată, coruptă. La ce bun să vă înșel? Vorbim destul de bine franceza, doamnele noastre sunt istețe și spirituale, nu ne descurcăm rău la o serată, dar credeți-mă, o societate se cunoaște după diminețile sale, nu după serate. Saloanele, discuțiile, contradansurile, tot ceea ce vi se arată nu reprezintă societatea. Este numai lustrul, nu se pătrunde în profunzimi […] // Obiceiurile noastre sunt puțin din cele ale popoarelor care ne-au guvernat sau ne-au protejat. Sau mai degrabă viciile acestora. De la ruși am luat libertinajul, de la greci lipsa de onestitate în afaceri, de la prinții fanarioți amestecul de lașitate și de vanitate, de la turci indolența și lenea; de la polonezi divorțul și acea mulțime de evrei săraci, care mișună pe ulițele noastre. Iată moravurile noastre! Fundamentul bunelor moravuri este spiritul de familie. La noi familia, grație ușurinței acordării divorțului, nu are nicio stabilitate […]

Souvenirs de voyages et d'etudes 2Căci ceea ce noi numim educația fetelor înseamnă de fapt a le învăța franceza, muzica, dansul, și când știu acestea, le credem desăvârșite și le căsătorim cu câte un tânăr care este incapabil să-și conducă nevasta, neștiind el însuși ce dorește de la viață. Odată căsătorite femeile noastre nu fac nimic, petrec timpul culcate pe divan, își fac toaleta, primesc și fac vizite. Cele mai active citesc romane franțuzești și de acolo capătă o nouă conduită și experiență, care inspirată de aceste cărți, este plină de greșeli și himere […]

Souvenirs de voyages et d'etudes 3Credeți că noi avem o patrie? Doamne ferește! Cât despre mine nu știu foarte bine cine suntem. Suntem oare turci? Suntem oare ruși? Ni se spune că suntem vasalii Turciei și protejații Rusiei. Ce înseamnă să fii muntean sau moldovean? Iată mai bine de o sută de ani de când încercăm să scăpăm de turci și pentru aceasta am apelat la ruși. Această speranță însemna patriotismul. Astăzi ne-am revenit din această iluzie, nu-i iubim deloc pe ruși, și în ziua în care ne vor deveni stăpâni vor deveni asemenea turcilor. Așteptăm altceva […]

Souvenirs de voyages et d'etudes 4

Capitol despre Regulamentul Organic

Am căutat dacă în Regulament există, cu privire la domnie, vreo referire la ereditate. În Țara Românească, Regulamentul spune expres că fiii domnului pot fi aleși, dacă îndeplinesc condițiile cerute. În Moldova, Regulamentul nu menționează nimic cu privire la această problemă, ceea ce lasă fiilor domnului toate drepturile pe care le pot avea. Fără îndoială ereditatea ar fi pentru principate un principiu sănătos, pentru că ar fi o garanție a stabilității. Dar niciodată boierii nu vor consimți să investească un alt boier cu principiul eredității. Rivalitățile și geloziile se opun. Ereditatea nu se poate stabili în principate decât în profitul unui prinț străin. Există voința generală, în Țara Românească și Moldova, de a avea un prinț

Souvenirs de voyages et d'etudes 5străin […] Acesteia i se adaugă o alta: unirea celor două principate. Astfel reunite sub un prinț străin și ereditar și formând un stat a cărui întindere ar fi egală cu Regatul Bavariei sau Piemontul, principatele ar face un corp politic capabil să trăiască și să dureze. Ele ar începe să conteze în balanța politică europeană, și iată de ce aceste dorințe nu vor fi niciodată împlinite […]”

Sursa imaginilor: M. Saint-Marc Girardin, Souvenirs de voyages et d’études, Paris, 1852-1853.
Sursa traducerii: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, vol. III (1831-1840), București, 2006.

Horváth Mihály, Istoria maghiarilor, 1846 (despre răscoala lui Horea)

Horvath Mihaly, A magyarok tortenete, 1846Horvath Mihaly 1Horvath Mihaly 2„La fel ca toate celelalte revolte populare, și această revoltă a românilor a izvorât din defectuoasa alcătuire a relațiilor sociale. Acest popor gemea de secole sub povara samavolniciei, datorită căreia, după cum se întâmplă în mod obișnuit, s-a scufundat în degradare morală și sălbăticie. Demnitatea de sine a dispărut de mult din sufletul său și, sub povara aservirii, s-a obișnuit cu slugărnicia. Dar și răbdarea popoarelor își are limitele ei; din momentul depășirii acestora, începe și dezlănțuirea furiei sufletelor sălbăticite. Această furie distruge și pustiește în mod nestăvilit, ca un instrument cumplit al răzbunării în mâinile unei Nemesis a omenirii asuprite. Acest lucru s-a întâmplat și cu poporul român din Transilvania […]

Horvath Mihaly 3[Horea] începea să se considere un personaj din ce în ce mai important. Având anumite cunoștințe istorice și știind că odinioară Transilvania a fost o provincie a Imperiului Roman, iar românii sunt rămășițele poporului roman, el a început să viseze la unirea tuturor românilor într-un stat separat, independent, a cărui Casă domnitoare avea să fie întemeiată de el.”

Traducerea din Melinda Mitu, Sorin Mitu, Ungurii despre români, Iași, 2014
Sursa imaginilor: Mihály Horváth, A magyarok története (Istoria maghiarilor), vol. IV, Pápán, 1846.

Post Navigation