Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Istorie”

Primele decrete ale guvernului revoluționar din Țara Românească (1848)

„Iunie 15. N. 31. Anul 1848.
Buletin Ofițial al Prințipatului Țării Românești. București.”

„În numele poporului român.
Dreptate și Frăție.

Guvernul vremelnic decretă:

Steagul național va avea trei colore, albastru, galben și roșu. Deviza română care va fi scrisă atât pe steaguri, cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune de aceste doă cuvinte: dreptate, frăție.

Dreptatea, această stea strălucitoare care luminează omenirea și o povățuește în calea binelui, voește ca oameni să fie mai întâi slobozi și deopotrivă, și frăția, acest sentiment străbun românesc leagă inimile pentru obștescul folos.

Membri guvernului vremelnic:
Neofit, Mitropolit Ungrovlahiei.
G. Scurti.
N. Bălcescu, A. G. Golescu, C. A. Roset.
I. C. Brătianu,
No. 1, Anul 1848, Iunie 14.

[…]

În numele poporului român.
Dreptate. Frăție.

Guvernul vremelnic decretă:

Potrivit voinți(i) poporului, cenzura este desființată pentru totdeauna. Orice român are dreptul de a vorbi, a scri și a tipări slobod asupra tuturor lucrurilor; se înțelege însă că întrebuințarea acestei libertăți nu implică abuzul ce ar putea face unii defăimând viața privată a lăcuitorilor sau invitând poporul la nesupunere către legi // și guvern, abuzuri ce vor fi pedepsite de tribunalurile competente […]

În numele poporului român.
Dreptate, Frăție.

Guvernul vremelnic decretă:

Pedeapsa degrădătoare cu bătaia se desființează pentru totd’auna în Țara Românească, atât în partea civilă, cât și în cea militară. Până la reformarea condicii criminale, această pedeapsă se va romplasa cu o închisoare de la una până la cinci zile.

Pedeapsa cu moarte, care de atâtea veacuri nu s-a simțit nevoe a se întrebuința în Țara Românească, se desființează asemenea pentru totd’auna […]

Tipărit la Zaharia Carcalechi.”

Sursa: Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași.

Amfilohie Hotiniul, Ce trebue să luăm aminte despre Moldova? (Iași, 1795)

amfilohie-hotiniul-p-228

Ultimul capitol din lucrarea lui Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795

„Despre Moldova.
Întrebare?

Î. Ce trebue să luăm aminte despre Moldova?
R. Precum Ardealul, așa și aceasta are îndestulare de vii, pământul gras, hăleștee, biholi și munți înbogățiți cu aur și argint, așijderea păduri, pomăt mult, de tot feliul de dobitoace, și mulțime de miere, cai turcești și rumânești. Lungimea este de 35 de mile și lățimea de 28. Mai demult această țară să numea: Dachie Ripensască (sau Alpestrasască); după aceea, de la multe feliuri de neamuri să nume Gepidia și Gotia, iară de unguri Cumaniia. Partea despre miazănoapte pentru apa Moldavii și muntele Ceahlăului o numea Moldova, iară partea despre amiazăzi o numie Valahiia de preste munți, care până la anul 1449 dă bir leșilor, iară acum dă turcului pe

amfilohie-hotiniul-p-229fieștecare an: 58.000 galbini italienești, cai 500 și șoimi 300.

2. Norodul ține legea grecească și este supus Patriarhului de Țarigrad.

3. Români (sau romani) sânt amestecați cu sirbi, bulgari, armeni și tătari.

4. Locul cel dintâi în Moldova să numește Iașu sau Iazu, care este mitropolis a tot prințipatul, aproape de apa Prutului, ce să numea mai demult Hierasum, unde este curtea prințipului, pentru care însuși Traian înpăratul în cărțile sale face arătare, că ar fi zidit înainte de nașterea lui Hristos, pentru lăcuirea consulului romanilor și a străjilor lui, care să numea iazighes, în care curte să număra 16.000 de odăi. După aceea, nu puțini ani trecând la mijloc, într-atâtea răzmirițe s-au înnoit și s-au zidit la 20.000 de odăi și mai mult, pentru trebuința prințipului și a ostașilor lui, care la anul 1460 înpreună cu tot orașul de foc s-au răsipit.

5. Iașu au luat nume de la străjile romanilor ce să chiema iazighes și de la șanțul cel de bătae, întru care oraș este scaunul

amfilohie-hotiniul-p-230Arhiepiscopiei.

6. La anul 1465, Stefan prințipul mai sus numita curte sau cetate de iznoavă o au zidit, de la care nu puțini ani orașul să numea Stefanoveția, iară după ce leșii pe Stefan Vodă l-au izgonit, la anul 1491, iarăși din pricina focului s-au prăpădit, și după aceea, trecând ani la mijloc, nu s-au numărat într-acel loc mai mult decât 600 de odăi.

7. Al doilea oraș Socava (sau Suceava), nu departe de apa Siretului (sau Șretului), într-un care mai cu de-adins șăde voevodul Moldaviei.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

Revoluția americană (din Prescurtarea istoriei universale, București, 1827)

Din Prescurtarea istoriei universale, vol. IV, București, 1827

Fragment din Prescurtarea istoriei universale, vol. IV, București, 1827

„Coloniile ce să numea ale Anglii în America despre miazănoapte avea dar așăzământ cu Anglia pentru negoț și pentru celelalte pricini, dar mai pre urmă Anglia au schimbat multe orânduele ale lor, care privea spre folosul și interesul ei, încât au întărâtat în rebelie pre supușii ei; au dat voe la eteriile neguțătorii din India, ca să aducă mărfurile lor, în toate Coloniile Anglizești fără vamă și fără altă dajdie. Aceasta dar și altele multe nepriimindu-le Coloniile Anglizești, au cerut dreptățile lor, și neascultându-să, au întrat în trei corăbii anglizești, care venise la Vostona încărcate cu ceaiu la 1773, și au aruncat toată marfa aceasta în mare, fără să vateme pre pameni la viață, aceasta s-au făcut și la alte limanuri, încât multe corăbii după aceia aflând aceasta, s-au întors la Anglia încărcate. Iar în Iorca cea Noă, pentru că era o corabie de războiu, i-au silit pre dânșii ca să priimească marfa, dar îndată au cufundat-o. Așijderea și la Carolina, altă marfă au aruncat-o în apă și alta, fiind siliți, au închis-o în magazii umede, și au putrezit acolo.

prescurtarea-istoriei-universale-p-217La 1777 au trimis Anglia pre Saghin gheneral și au înpresurat limanul Vostonii. Iar cele zece colonii au trimis toate soli la Filadelfia și s-au întocmit cu jurământ, ca să se înpotrivească cu toții la apucăturile Anglii și să așaze republică slobodă; de atunci dar s-au numit aceste colonii, Republica celor treisprezece unite eparhii, și ocârmuitor al lor s-au rânduit Vasincton. Iar eparhiile sânt Apsira noă, Masahuseta, Rodisland, Conecticuta, Iorca Noă, Ghersina Noă, Pansilvania, Delavara, Marilanda, Virghinia, Carolina de Miazănoapte, Carolina de Miazăzi și Giurgia. Au început dar sang-războiul la 1775, vrând să poprească gătirile republicanilor. Dar aceștia fiind gata, au năvălit în Canada și Chedeca, și au înpresurat Chedeca, când au venit și oștirile ghermanicești acolo, care era cu plata Anglii. Anglia au trimis atunci pre Hovin  în locul Sangului, carele au trimes pre ghenerarii Cliton și Cromval în partea despre apus a eparhiilor unite, iar el au biruit pă republicani la Iorca Noă, dar Vasincton, izgonind pre acesta din Iorca Noă, după aceia și din Rodisland, au prins o // mie de robi […]”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

Post Navigation