Tipărituri vechi

românești sau despre români

Sultanul Mahmud I apără țăranii aserviți din Țara Moldovei de abuzurile boierilor (1752)

Document turcesc 1752

„Poruncă adresată voievodului Moldovei, Constantin Racoviță (Mihâl-zâde Konstantin în text) voievod:

Avându-se în vedere că principatul Moldovei (Boğdân Devlet), fiind dintre vechile anexe ale Înaltului meu devlet, este, în toate privințele, separat la cancelarie și scutit de a fi călcat cu piciorul și liber, s-a dorit în permanență ca el să fie în bună rânduială. De aceea, în sarcina, plină de grijă, a celor ce sunt voievozi s-a dat și s-a pus chestiunea ca voievozii, numiți de către împărăteasca mea persoană, să se îngrijească, potrivit libertății și cu puteri depline, de bunăstarea și de liniștea sufletească, precum și de toate treburile supușilor principatului pomenit și, fiind asupra lor stăpâni absoluți, să-i ocrotească și să-i protejeze de oprimările altora.

Și, deși nu trebuia ca supușii – aflați sub pavăza Creatorului ființelor – să fie oprimați de către alții, totuși la împărăteasca mea ureche a ajuns aceea că, într-adevăr, boierii Moldovei zicând, cu propriile lor vorbe și după părerile lor rele, cum că supușii ce locuiesc în satele aflate în sarcina și în posesiunea lor sunt statorniciți în satele aflate în stăpânirea noastră și, astfel, socotindu-i drept proprii lor supuși denumiți între ei vecini, îi oprimă pe supuși, potrivit obiceiului lor, și, mai mult decât atât, de câtva timp încoace, îi folosesc pe gratis în orice slujbe vor ei.

Dar, sărmanii supuși aflându-se sub pavăza Domnului, nu există împărăteasca mea încuviințare ca, vreodată, alții și, mai cu seamă, boierii să îi oprime pe sărmanii supuși, sub numele de vecini, și, astfel, să-i supere și să-i împileze. Astfel, există firmanul meu ca tu, care ești voievodul mai sus-amintit, să-i scoți și să-i scapi din mâinile boierilor pe aceia dintre supușii Moldovei care sunt oprimați de către ei, sub numele de vecini și, luându-i sub înalta ta ocrotire, pentru a fi asemenea celorlalți supuși din țările mele bine păzite, să le dai povețe strașnice boierilor Moldovei așa încât, de acum încolo, să nu-i mai asuprească și să nu-i mai necăjească în acel fel, iar în această privință să stabilești și să întemeiezi o rânduială de neclintit. De aceea, s-a emis în chip special acest distins ordin al meu și s-a trimis cu … (loc alb).

Întrucât nimeni nu are vreo legătură cu sărmanii supuși, aflați sub pavăza Domnului, și dat fiind că ei toți sunt oblăduiți sub deasa mea umbră imperială, este necesar ca ei să fie ocrotiți și protejați de asuprelile și împilările altora.

De aceea, să-i scoți și să-i scapi din mâinile boierilor pe toți acei supuși dintre supușii Moldovei care sunt oprimați de ei, sub numele de vecini, să stăpânești domnia Moldovei, potrivit libertății. De asemenea, tu să te îngrijești de toate trebuirle lor, potrivit părerilor tale vrednice de laudă, și, de acum încolo, supușii nemaifiind persecutați și asupriți de către boieri, să le dai tuturor boierilor povețe strașnice astfel încât, orice problemă le-ai încredința și le-ai porunci să o rezolve, ei să se grăbească a duce la îndeplinire acea treabă, potrivit celor cerute de îndatorirea lor, și, dovedind grijă în siguranță și liniștiți în ceea ce privește oprimările lor, precum și pentru a ocroti de tulburare rânduiala principatului, să faci eforturi și să te străduiești și să-ți dai silința pentru ca principatul să fie înfloritor și prosper, iar supușii să aibă parte de tihnă sufletească și de bunăstare și de fericire.

Astfel, s-a poruncit în sensul ca, așa cum s-a consemnat mai sus, în cazul când, de azi încolo, boierii, după ce îi vei fi povățuit, continuă să-i oprime și să-i asuprească pe supușii amintiți și să acționeze contrar povețelor tale, precum s-a arătat mai sus, ori dacă se va întâmpla ca unii să îndrăznească și să se încumete a umbla cu vorbe amenințătoare cum că: o să facem plângere, să nu dai ascultare vorbelor lor de acel fel, ci, de vor stărui, atunci să-i prinzi și să-i întemnițezi și să-i pedepsești astfel încât să-i faci pe ceilalți să se înspăimânte și să se stăpânească și să se înfrâneze și, făcând multe și destule eforturi pentru menținerea bunei rânduieli a principatului și pentru siguranța și liniștea sărmanilor supuși, să te ferești și să te ții departe de tot de cel mai mic cusur și de nepăsare și delăsare.

La începutul lui S, anul 1166 (calendarul musulman).”

Sursa: Valeriu Veliman, Relațiile româno-otomane (1711-1821). Documente turcești, București, 1984

Anunțuri

Single Post Navigation

6 thoughts on “Sultanul Mahmud I apără țăranii aserviți din Țara Moldovei de abuzurile boierilor (1752)

  1. Andreea on said:

    Corect. Din punct de vedere islamic sultanul e dator a apara o tara ce plateste birul de amenintari din exterior si din interior.

  2. Ce tampit. Si boieri din ce sa traiasca?

  3. iubitor de istorie on said:

    Putini romani stiu adevarul despre cum a crescut tributul platit turcilor de Tarile Romane.

    In fapt, primii voievozi platitori de tribut au avut la inceput sume modeste de achitat. Exemplu: Stefan cel Mare si-a inceput domnia cu un tribut de 2.000 de galbeni pe an, apoi dupa batalia de la Vaslui (1474) nu a mai platit tribut 10 ani, iar dupa 1484 (cand pierde Chilia si Cetatea Alba) plateste 3.000 de galbeni pe an pana la sfarsitul domniei.

    S-a ajuns la un record in timpul lui Mihai Viteazul care a platit (din bani proprii si impurmuturi camataresti) 1.500.000 de galbeni doar pentru a lua tronul!

    Ei bine, adevarul istoric este ca domnitorul aflat in scaun platea turcilor un anumit tribut, iar pretendentii la tron strangeau osti prin Transilvania si OFEREAU turcilor un tribut mai mare pentru a fi pusi pe tron!
    Mihai Viteazul a sarit calul cu oferta lui!

    Si totusi, chiar cand plateau milioane de galbeni tribut, domnitorii romani strangeau averi frumoase si unii reuseau sa fuga in Occident cu ele!

    V-am spus cate ceva din istoria nescrisa in manualele scolare.

  4. Pingback: Boierii vechi si noi | RAVEDA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: