Tipărituri vechi

românești sau despre români

Vestigii medievale la Târgoviște

Turnul Chindiei ridicat de Vlad Țepeș (în incinta Curții domnești)

Descrierea lui Paul de Alep (sec. XVII):  

„În mijlocul acestei Curți este un turn de piatră, mare și înalt, care ne-a uimit prin înălțimea lui; acolo se află orologiul orașului și acolo stau de strajă mulți paznici. În timpul cinei aceștia bat dintr-o tobă asemenea unei khalilie de la noi, pentru a opri circulația în timpul nopții; după aceea aprind o lumină mare și atât timp cât rămâne aprinsă lumina, nimeni nu îndrăznește să umble pe ulițe. În zori de zi bat iarăși din tobă, sting luminile și se trag lovituri de tun pentru a vesti pe toți locuitorii din oraș că pot să umble pe străzi; acesta este obiceiul lor. Când găsesc pe cineva umblând noaptea – ferească-ne Dumnezeu! – straja îl ucide.”

Sursa: Călători străini despre Țările Române. Vol. VI, București, 1976 (pe http://www.dacoromanica.ro/)

Scrisoare trimisă în 1476 de către Vlad Țepeș brașovenilor (facsimil din Turnul Chindiei)

„Cu mila lui Dumnezeu Io Vlad (Iω Вʌaд), voevod și domn. Scrie domnia mea multă sănătate bunilor prieteni și frați ai domniei mele, județului și tuturor pârgarilor din Brașov (Брашωв). Și după aceasta vă dau de știre că vor să vie voinici (юнаци) de acolo la domnia mea, să-mi slujească. Dar domnia mea acum n-am ducați, ca să le plătesc leafă; însă oricine ar vrea să vie la domnia mea, fie că ca fi Ungur (Ȣгрин), fie Săcui (сакȢи), fie Român (вʌах), sau orice ar fi, dacă voiește să-mi slujească domniei mele, voi să-l trimiteți la domnia mea, și să vie la domnia mea cu cartea voastră, ca să-mi slujească. Iar domnia mea îl voi milui și-l voi hrăni, ca și pe slugile domniei mele. Însă leafă n-am de unde să le dau. Și cartea domniei mele s-o țineți la voi și s-o arătați voinicilor. Astfel vă rog, ca pe niște frați ai mei (моωм братїѩм), faceți-mi această slujbă. Și Dumnezeu să vă bucure (И Богь ви вєсєʌит).”

Sursa traducerii: Ioan Bogdan, Documente privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească în sec. XV și XVI. Vol. I (1413-1508), București, 1905  (pe http://www.dacoromanica.ro/)

Epitaful lui Mateiaș Postelnicul din biserica domnească de la Târgoviște, primele versuri în limba română pe o piatră de mormânt (1652), atribuite lui Udriște Năsturel

Aicea zac eu, Mathei, în cest pământ reace
Pentru ce cu voi, cei vii, nu poci petreace.
Cela ce-am fost oarecând de toţi prea lăudat
Acum zac fără suflet cu lut împresurat.
Numai vă rog, greşitu, tot să mă iertaţi,
Cest mormânt întunecat, pururea să-l cercetaţi. 

Sursa transcrierii: biblior.net

Pisania bisericii mânăstirii Stelea, ctitorită de Vasile Lupu în 1645, ca gest al împăcării cu Matei Basarab

Traducerea: „Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul şi închinătorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei. Acest sfânt hram al Învierii lui Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a făcut mai înainte Stelea negustorul, unde zace şi trupul răposatului părintelui meu, Nicolae Vel Aga. Iar acum când mi-a dăruit Dumnezeu domnia Ţării Moldovei, am dărâmat acea dintâi Sfântă Biserică până în temelii şi cu ajutorul lui Dumnezeu am început s-o zidesc din nou, în zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Ungrovlahiei şi s-a săvârşit, cu voia lui Dumnezeu în luna lui septembrie 7 şi anul 7154”. Sursa traducerii: site-ul mânăstirii Stelea

Prima piatră de mormânt a lui Mihai Viteazul

Transcrierea:

„Aice zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, marele voevod, ce-au fost domn Țării Rumânești și Ardealului și Moldovei; cinstitul trup zace în Câmpia Tordei și când l-au ucis neamți, ani au fost 7109 (1601), în luna August 9 zile. Această piatră au pus jupan Radu Buzescu și jupâneasa Preda.”

Sursa: Muzeul Mânăstirii Dealu

Single Post Navigation

3 thoughts on “Vestigii medievale la Târgoviște

  1. dominte m.g. on said:

    Revelator, pt a constientiza indeosebi tinerii ca trebuie sa ne apreciem mai mult propria istorie si ale ei valori, inainte de a ne disipa atentia catre realizarile altora

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: