Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Mai, 2012”

Iosif Genilie, Geografie istorică, astronomică, naturală și civilă, București, 1835

„Geografie istorică, astronomică, naturală și civilă, a continentelor în general, și a Romăniei în parte. Iosif Genilie, profesor de Geografie și Hronologie și Colegiul Național, de care, adoptată, s-a tipărit spre întrebuințarea tinerimei din Clasele de Umaniore. București în Tipografia lui Eliad. 1835”

Poștile și carantinele Țării Rumânești

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Anunțuri

Mașina amfibie și trăsura eoliană. Articol din Albina Românească (Iași, 28 Iunie 1834)

„De la America (de mează noapte lăcuită de un neam de Englezi) s-au priimit desenul (planul) foarte minunat a unei mașine amfibie (așa să numesc dobitoacile ce trăesc pe uscat și pe apă) ce îmfățoșază o trăsură de aburi și un vas. Pe uscat ia umblă pe patru roate; și sosind la un riu seau lac, ce are a-l trece, acele roate stau, și o altă roată cu vâsle, aflătoare chear sub mijlocul mașinei, începe a să mișca și trece fără nici o greutate. Această mașină iscodită de un mehanic numit Viston (Whiston), are forma unui aligator seau crocodil de America; alcătuirea ei este foarte simplă (neîncurcată) eftină, și toate a ei mădulari să pot iute și foarte ușoare a să dizlăcătui.

O altă noâ iscodire s-au supus cercetării publicului, adecă o trăsură numită Eoliană (de la zânul vântului Eolos) care umblă cu agiutorul vântrelilor cu mesteșug așăzate pe trii catarguri. Cercarea acestui nou metod de a călători are peste puțin să se facă la Paris pe Câmpul lui Mars (Champ de Mars).”

Sursa: http://www.dacoromanica.ro/

Hippolyte Desprez, Moldo-Valahia și mișcarea românească, Paris, 1848

„Moldo-Valahia și mișcarea românească

Cele două principate, Moldova (Moldavie) și Țara Românească (Valachie) sunt locuite de o populație pe care o putem considera omogenă, cu toate că o mulțime de greci au sosit acolo, pentru a face avere, și mai multe mii de țigani (Zingares) trândăvesc în starea lor de primitivitate. Turcilor, suzeranii țării, nu li se acordă dreptul de a se așeza în principate. Locuitorii din răsăritul Ungariei, ce ocupă întreaga Transilvanie, Bucovina, Basarabia, sunt frați ai celor din Moldova și Țara Românească. Nistrul, Carpații, Tisa, Dunărea și Marea Neagră formează o frontieră naturală a acestor provincii, împărțite între cele trei mari imperii, și acest vast teritoriu se pare că este predestinat să conțină o singură națiune […]

Sentimentul național, care a fost încătușat în principate (en Moldo-Valachie), dar nu sufocat, s-a redeșteptat cu putere. Încercuiți în nord de slavi-ruși și polonezi, în sud de slavii din Bulgaria și Serbia, la vest de cehi și de maghiari, românii (les Moldo-Valaques) și-au format o conștiință clară a individualității lor. Drept consecință naturală a originei și civilizației lor latine, ei au fost de altfel mai mult decât orice popor al Europei orientale dispuși să sesizeze și să asimileze cu promptitudine ideile noi care triumfau cu strălucire în Europa latină; primeau cu inima deschisă încurajările care le veneau din Franța. Inspirați, ca și maghiarii, cehii, polonezii, slavii, grecii, de sentimentul național, românii (les Valaques) au început să caute civilizația în progresul logic și în desăvârșirea

naționalității lor, bucurându-se de o simpatie vie printre toate populațiile de același sânge românesc, împărțite între cele imperii: Turcia, Rusia și Austria.

Mișcarea românească (le mouvement roumain) reprezintă această acțiune politică a savanților, scriitorilor români din principate, Transilvania, Basarabia și Bucovina, pentru unirea celor opt milioane de români (Roumains), care au supraviețuit celor șaptesprezece secole de crude încercări. Din punct de vedere al principiului naționalităților, acest popor mutilat nu formează în prezent decât un singur corp și vasta unitate teritorială pe care locuiește se numește România, dacă nu în limba tratatelor cel puțin în cea a patriotismului (Romanie).”

Sursa traducerii: Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, Vol. IV (1841-1846), București, 2007 (pe www.digibuc.ro)

Sursa imaginilor: Revue des Deux Mondes, Ianuarie 1848

Post Navigation