Pravila lui Vasile Lupu, Iași, 1646
„Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țărâi Moldovei, di în multe scripturi tâlmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască. În Tipariul Domnesc s-au tipărit în mănâstirea a Trei S(fe)ti(te)le în Iași, de la Hristos 1646.
”Toți ceia ce sâmt creștini pravoslavnici, cine va ceti ca să înțeleagă
Cum izvorăsc și es toate apele den mare și împărțindu-să să rășchiră pren toate vinele pământului de adapă tot pământul, așea într-acesta chip și svintele scripturi izvorăsc și es dentru înțilepciunea dumnedzăirei și alte toate învățăturile ceale bune; drept aceaia iarăși cum vedem pre toți înțelepții și putearnicii lumii cu mare osârdie și nevoință și cu multă cheltuială cearcă și sapă pământul și meșterșuguesc de găsăsc de aceale vine de izvor de apă și, dacă le găsăsc, bucurându-se foarte, iscusit cu mare meșterșug silesc de scot acel izvor pănă în fața pământului pentru binele și răpaosul a mulți ce lăcuiesc pre acel loc; așea iaste și izvorul svintelor scripturi.”
”Mulți înțelepți și putearnici împărați cu multă rugă și nevoință și cu mare osârdie s-au cumpătat de-au cercat pănă s-au spodobit de-au găsit izvorul vieții cel nescădzut, ce să dzice svânta scriptură și cu multă dragoste și bucurie lumii l-au arătat pentru binele și folosul a mulți; dup-acea pre urma lor, cu bună învățătură ca o moșie tuturor împreună l-au lăsat și mai vărtos celor lipsiți și însătați de învățătură; pentru că cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără de apă, așea nu poate fi nice fără învățătură, cum dzice Isaiia prorocul: <Zavistiia cuprinde pre oamenii cei neînvățați>. Drept aceaia și al nostru prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință Ioan Vasilie Voevoda, Domnul și Biruitoriul Țărâi Moldovei, urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în Țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit Măria Sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascali și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești. Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului românesc, ca să ne fie noo de pururea izvor de viiația în veaci nescădzut și nesvârșit.
După tocmala și nevoința Mării Sale Domnului datu-s-au învățătură și mie unui mai mic și nice de o treabă a Mării Sale rob, Evstrate biv logofet, de am scos aceaste pravile și le-am tălmăcit den scrisoare grecească pre limbă românească ca să poată înțeleage toți.”
Tipărituri vechi 