Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Septembrie, 2013”

Ștefan cel Mare scrie papei Sixt al IV-lea despre propunerile lui Uzum Hassan (1474)

Document Stefan cel Mare, Vaslui, 1474

„Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. Pe deasupra aflați că ambasadorul Prealuminatei Stăpâniri a Veneției, anume alesul Paul Ogniben, întorcându-se de la numitul Domn Assan-Beg, s-a abătut pe la noi, cu care noi am sfătuit îndelung tot despre treburile Creștinătății și i-am deslușit vrerea inimii noastre, iar el ne-a făgăduit a se înfățișa în numele nostru dinaintea Sanctității Voastre. Pentru aceea, binevoiți a-i arăta acestui ambasador deplină crezare, ca și cum am vorbi noi înșine cu Sanctitatea Voastră, față în față. Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui (ex oppido nostro Vaslui), în ziua de 29 noiembrie 1474.

Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei (Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium).

Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv.”

Sursa traducerii: Mihaela Paraschiv, Documentele latine de cancelarie din Moldova (secolele XIV-XVIII). Studiu lingvistic și stilistic, Iași, 2004
Sursa facsimilului: Constantin I. Andreescu, Manual de paleografie latină, București-Iași, 1939

Povestiri din Spaimile Vrăjitorești, București, 1839

Povestiri din spaimile vrajitoresti, 1839„Povestiri din Spaimile Vrăjitorești. Din Rusește traduse de Paharnicul Alexandru Dzeanoglu Lesviodax. Partea III. Să află de vânzare la Librieria rumânească a D. I. Romanov și Cump. în București, și la D. Visarion Rusovici. 1839.

Povestiri din spaimile vrajitoresti (2)Să se tipărească.

Simeon Marcovici.

Câte cărți nu vor avea această subt însemnare le voiu cunoaște de streine.

Lesviodax.

//

7-a

Raul Fermecătorul din Vremile Vitejilor

Cabalisti (*), Maghii (**) și cei vestiți fermecători ai vechimii adiverează, că toată
__________
* Cabaliștii sânt cei învățați în Cabala jâdovilor. Cabala era la jâdovi o tradiție asupra tâlcuirii aligorice a Biblii, și meșteșug de a să înțelege cu duhurile.
**Maghi sânt cei ce întrebuința maghii, iar maghia era o superstiție acelor vechi prin care iei socotea că putea să supue // elementurile, să aducă de față pe cei morți sau duhurile lor, să pătrunză viitorul, să schimbe aplecările oamenilor și c.l. (celelalte).

Povestiri din spaimile vrajitoresti (3)lumea este plină de niște ființe nevăzute, care supuindu-să mai înaltei puteri, slujesc oamenilor, dar uneori le fac și rău.

Aceste ființe să înpart în feliuri de neamuri și anume, Salamandri de care zic iei că trăesc în foc, Silfi trăesc în văzduh, Gnomii înlăuntru pământului, iar Rusalcile și Nimfele în apă. Multe minuni // spun din partea acestor ființi, care la cei mai desăvârșiți Cabalisti să află întru cea mai desăvârșită ascultare […]”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Ianache Pashal, Dialog în trei limbi, București, 1849

Dialog in trei limbi, 1849„Dialog în trei limbi. Adecă tiparul și limba română să îmvețe fie-cine amândoă limbile suzerană și protectriță otomanicești și rusești. Dată acum la lumină de Pitarul Ianache Pashal. Partea I. București. Tipărit în Tipografiea lui Iosef Copainig. 1849.

Dialog in trei limbi (2)Cinstitei Căimăcămii a Prințipatului Valahii.

Încă din leatul 1806 de când oștirile amândurora prea înaltelor puteri, suzerană și protectoare, intrară pe rând în acest Prințipat, am văzut că toată obștea pătimește neștiind limba turcească și rusească, ca să se înlesnească în trebile lor. Prevăzând dar că e neapărată trebuință ca tot omul să știe a vorbi amândouă aceste limbi, cu care știință va aduce mare cinste atât noă, precum și acelor doă înalte puteri mulțumire; iar să nu ne înlesnim prin limbi streine, cu care nu e obștesc folos, de cât numai pentru unii prea puțini, de loc m-am și sârguit de am îmvățat aceste doă limbi, dupe care apoi am fost întrebuințat de dragoman atât în leatul 1806, cât și în 1828, 1829. Tot acea piedecă și neînlesnire o văz și acum cu aflatele oștiri în prințipat. Apoi dupe sfintele scripturi, tot omul fiind dator a se sârgui pentru obștescul folos; încă de atunci am jertfit o îndestulă osteneală de am alcătuit o carte ca prin limba română, tot omul, fără dascăl, să îmvețe rusește și turcește. Această carte coprinde toate cele trebuincioase ale omului în toate felurile de împregiurări, apoi și în lucruri civile și ale răsboiului, și în cele de negoț. Afară de acestea, cartea va mai coprinde și un vocabular asemenea în trei limbi.

Așa dar dorind a împărtăși pe tot Prințipatul Valahii și Moldavii, precum și pe învecinatele locuri, prea

Dialog in trei limbi (3)plecat rog pe Cinstita Căimăcămie să și se sloboază voe a tipări o cătățime trebuincioasă de aceste cărți; și pentru că mijloacele nu mă eartă de a putea săvârși întreprinderea mea, Cinstita Căimăcămie va bine voi, ca prin o poruncă binefăcătoare, să mă întâmpine cu 230 de galbeni din casa Statului, pentru înlesnirea tipăririi acestei cărți prea trebuincioase astăzi Românilor.

Anul 1849. Aprilie 1.

Al Cins. Căimăcămii,

Prea plecată slugă,
Pitarul I. Pashal.

Dialog in trei limbi (4)A se îmbreăca (coloana din stânga)

Unde ești tu (?)
Tu încă dormî (?)
Trebue să te scoli mai de dimineață.
S-a luminat și tu încă în așternut.
Scoală curând, pentru ce nu-mi răspunzii (?)
Eu, Domnule, nu v-am auzit.
Ce greu dormi tu.
Deschide ferestrele.
Trage perdelele.
Intră înăuntru.
Aprinde lumânarea.
Adu-mi să mă spăl.
Mai este încă apă de flori (?)
Este, Domnule.
Dă-mi, să-mi spăl dinți(i).
Unde e prosopu (?)
Adu-mi pieptinile.
Adu-mi cămăși, izmene, ciorapi de mătase cu flori.
Cu ce haine vă îmbrăcați astăzi (?)
Cu acelea care au fost pe mine eri.
Dă-mi basmaoa de nas.
Adu-mi mânușile.”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Post Navigation