Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Albina Românească”

Băile Erculane de la Mehadia (articol din Albina Românească, 1845)

„Anul al XVII, No. 52. Iașii, Joi 5 Iulie, 1845. Albina Romaneasca. Gazetă politică și literară.”

„Anul al XVII, No. 52. Iașii, Joi 5 Iulie, 1845. Albina Romaneasca. Gazetă politică și literară.”

Baile Herculane„Localitățile băilor Erculane fiind de curând date în arendă, o soțietate de oaspeți aflători acum aici la aceste băi, cu plăcere se vede îndemnată a recunoaște cu toată lauda sirguințele ce au pus și necontenit  pune încă noul arendaș spre întocmirea apartamentelor (încăperilor) și celelalte.

El n-au cruțat nici jertfe în bani, nici osteneli, și în adevăr se află omul prins de mirare prin eleganța și comfortul (comoditatea) nouălor mobile ce și-au câștigat de la Viena pentru acest așezământ. Lampe mari luminează noaptea tot locul; foișorul, mai nainte pardosit cu cărămizi, acum este cu plăci de peatră. Restaurațiile (birturile) asemenea s-au supus la o îmbunătățire însemnătoare deosebit în privirea calităței alegerei și a prețurilor moderate a mesei; cafeneaoa s-au prefăcut de iznoavă și, în scurt, s-au făcut toate cele prin putință spre înfrumusețarea și comoditatea așezământului.

Băile Erculane au câștigat o reputație Evropeană nu numai pentru puterea lor cea salutară, ci și pentru frumuseța, mărețele și romanticele priviri a cuprinsului. Apoi, pe lângă acestea, trebue să pomenim încă multa sirguință și isteciune cu care diregătoria locală necontenit mai întocmește promenade care de care mai frumoase și care duc la privirile cele mai pitorești.

Curierul Românesc.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Drepturi acordate românilor de pe pământurile sașilor (Albina Românească, Iași, 22 Aprilie 1848)

Albina Romaneasca, aprilie 1848„Ebdomadarul [săptămânalul] de Brașov publică: Universitatea transilvano-saxonă s-au încredințat că partea cea cultivită, a românilor – mai ales în timpurile noăe – se sirguește a răspândi între compatrioții ei, cultură și educație, drept acea dorind nația saxonă a sprijini, dupre putere, asemene țintiri nobile, având de interes ca toți locuitorii pământurilor saxone să fie pe un grad potrivit de cultură spre a se pute împărtăși deopotrivă de toate instituțiile sale, și încredințându-se că numai cultura și moralitatea popoarilor îi pot ferici cu statornicie și a-i face vrednici de drituri mai întinse de libertate &, au aflat de a ei datorie a face următoare încheeri în privința locuitorilor români din pământurile saxone:

1) Românii fără privire de relighie se vor pute alege de mădulari a comunităților saxone, și vor ave drept de a pute fi amploeați tot sub aceleși condiții ce și saxonii.

2) De asemene se vor pute priimi juni elevi la orice mesterie și tot sub acele condiții ce și celelalte nații.

3) Pentru fiecare parohie română a bisericei ortodoxe, se va rândui un pământ dintre cele a comunității ear în lipsă se va da parohului o pensie potrivită pentru a sa subținere.

4) Tot personalul român a bisericei ortodoxe va ave aceleși drepturi ce și cealanți bisericași a relighiilor priimite.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Deschiderea Cabinetului de Istorie Naturală din Iași (1834)

supliment albina romaneasca 1834„Suplement la n. 21 a Albinei Romănești. Eșii. 18 fevr. 1834.
Deschiderea solenelă a Cabinetului de Istoria Naturală în Eși.”

deschiderea cabinetului de istorie naturala„II. Zoologhie.

Preosfinția Sa Părintele Mitropolitul au dăruit acestui Cabinet oarecare oase însămnate precum falca de gios și dinții unui mamut, a unui tapir și câteva alte rămășițuri de schelete a dobitoacilor mamifere (celor sugătoare) antidiluviane, adecă carile au viețuit înaintea Potopului, toate aflate în Moldova aproape de Mănăstirea Râșca.

Colecția paserilor pământene hărăzită acestui cabinet de D(omnul) F. Bel, acum la începutul urzirii, îmfățoșază un număr piste 150 ființe, din care cea mai mare parte sânt cu atâta mai interesante a fi cunoscute, că trăesc în a noastră apropiere fără a fi pănă acuma țântit a noastre vederi. Moldova, prin a ei îmvecinare cu mare, prin a ei lacuri, iazuri, mlaștini, prin a sale număroase râuri, și mai ales prin îndestulătoare pășuni a unui pământ mănos și puțin lucrat ce dă nutreț paserilor de tot feliu, este înavuțită în ornitologhie, vrednică de a să cerceta. Cu agiutoriul vremii, care toate le îndeplinește, și cu îndămănarea priitorilor Naturii și a știinților, D. Bel nădăjduește prin a sa răvnă să adaogă cătră cele mai nainte a sale cercări, un mare număr de păseri rare și încă necunoscute pănă acuma, spre a putea face această Colecție vrednică de luarea aminte a naturalistilor străini. Între paserile pămintene să află vro 20 aduse din alte părți a lumii, și dăruite la acest Cabinet de cătră D. Doftorul Cihac, carile au adaos cătră acest dar… embrioane (ființe care după zămislire încep a// să formarisi în mătrice) începând de la o lună și giumătate păn la cinci, precum și alte schelete de dobitoace sugătoare.”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Post Navigation