Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Iunie, 2015”

Carte ghicitoare a Împăratului Solomon, București, 1839

Carte ghicitoare a Imparatului Solomon, Bucuresti, 1839„Carte ghicitoare a Împăratului Solomon
Tradusă și tipărită de acela acăruia nume și porecle alcătuesc suma 28 și 29
Întâiu
București. Tipografia Pitarului C. Pencovici. 1839

Carte ghicitoare a Imparatului Solomon 1Domnilor!

Iată și altă cărticică deși mică la vedere, dar este pricinuitoare de multă mulțumire.

Ia să intitulează Ghicitoare din înțelepciunile Împăratului Solomon. Această cărticică s-a tipărit în Moscva în anul 1832, cu voia țensurii de acolo. Cu dânsa vei urma după cum mai jos să arată, întâiu vei pune în gând aceia de care voești a căpăta deslegare, după aceasta vei lua în mână un grăune rătund, și îl vei arunca în mijlocul roții ce este aci la începutul cărții, și asupra căruia număr va sta grăuntele, acela este numărul deslegării la ceia ce ai pus în gând, deci caută înainte la deslegări, și vei vedea. Precum de pildă: aruncând grăuntele în mijlocul roții, a stătut asupra numărului (65), caută dar

Carte ghicitoare a Imparatului Solomon 2la numărul (65), și vei afla aceste cuvinte:
Nu te îndoi, ci te roagă Domnului Dumnezeului tău, și el va înplini toată dorința ta.

Traducătorul//

Deslegări la una sută numere a roții

1.

După soare au luminat luna, iar gândul tău omule este îndoit, nu te nădăjdui în puterea ta, pentru aceia prorocul zice: – izbăvește-mă Doamne de omul viclean și nedrept. Așa și pe tine te va isbăvi Dumnezeu; vei avea multe bunătăți precum tu voești și după dorința ta.

2.

Scârbă ai tu omule. Mai bine așteaptă puțin că te vei bucura; Dumnezeu va îndrepta armele tale. Pentru aceia prorocul a zis – Dumnezeu este apărătorul tău […]”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – Filiala Iași.

Gramatica lui Macarie (scrisă la schitul Sihla în 1772)

Fotocopii după originalul păstrat la Biblioteca Academiei Române din București.

Fotocopii după originalul păstrat la Biblioteca Academiei Române din București (ms. rom. 102).

„Grammatica lui Macarie
S-au scris la condecă

Gramatica lui Macarie 2Întru numele și slava a sfintei, de viață făcătoarei și nedespărțitei Troiței, a Tatălui și a Fiiului și a Duhului Sfânt, alcătuitu-s-au aciastă grammatică rumânească, în zâlele prea luminatei și de Dumnezău încoronatei Imperatriței noastrei Ecaterinei Alecsievnei a toatei Rosiei, și a naslidnăcului eii, a marelui Cneaz Țesarevici Pavel Petrovici, acuma cu mila Domnului Dumnezău și a toatei Moldaviei înpărățâtoarea fiind, și s-au tipărit în sfânta și Dumnezăiasca Mitropoliia Iașilor, cu blagosloveniia a preaosfințitului Arhiepiscopului și a Mitropolitului a toatei Moldaviei Kiriu Kir Gavriil, și cu toată cheltuiala a preablagorodnicului și pravoslavnicului marelui cneaz al Moldaviei Ioan Cantacuzin Deleanul, a marelui Vistiiariu, de la anul cel mântuitoriu întru… în luna lui… în… zile, de smeritul întru tipografi…

Gramatica lui Macarie 3Despre părintele și făcătoriul Grammaticei, cătră prea slăvitul Cneazul Moldaviei, Ioannul Cantacuzinul, marele Vistiiariul

Stihuri iroicești:

Ioanne Cneazule al Moldaviei
Grămmatica aciasta, marea slava scrie
Blagorodimei talei întraiu acum și eșin

Despre acestași cătră doritul cetitoriu

Stihuri adonicești:

Căantacuzin
Numele, vița
Luminat strâgă.
Dorite vino,
Prin mine gustă
Dreagere bună,
Gustare ia și
Obștimei să dă

Despre partea cărții cătră ctitor:

Numele tău,
Prin mine fi-va
Soare lumii.
Și eșind din trup,

Gramatica lui Macarie 4Nu te va uita
Dațiia, Iași,
Muntele, Corbul.

Despre făcătiriul cărții, cătră iubitoriul de înțelepciune cetitoriul grammaticul

Stihuri iroicești:

A ta partea fusă și grammatica ciasta
Rumâneasca acuma, căriei zua
Dă-i și noaptea tu, zuzele lasă,
Ca frumos să fii, și mare în traiu.

Cătră cetitoriu, ca despre parte cărții

Stihuri adonicești:

Or cine din voi
Dorire avu,
Să iae bunul,
Din mine fi-va,
Și mare și bun.

Ca despre fața Lavrei Dragomirnei

Stihuri adonicești cătră doritul cetitoriu:
Rodit-am țiia,
O fiice, dăduiu
Scriere, pârgă
A grammaticii.
Gustă-o, o ia.”

Sursa transcrierii: Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor românești, Tomul I. Numerele 1-300, București, 1907.
Articol postat prin bunăvoința Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași.

Stavrinos îi mustră pe unguri și pe alemani pentru uciderea lui Mihai Viteazul (1642)

Stavrinos, Vitejiile preacucernicului și preaviteazului Mihai Voievod, Tom I, Veneția, 1642

Stavrinos, Vitejiile preacucernicului și preaviteazului Mihai Voievod, Tom I, Veneția, 1642

Stavrinos 6Stavrinos 7„Anathemă ticălosului de Szekel Mihai, care au fost causa de s-a pierdut un asemine bărbat care era mare ajutoriu creștinătății. V-ați făcut vouă înșivă cu aceasta un mare rău. Spuneți-mi, după ce l-ați mâncat în mânia voastră, spuneți-mi, pre cine ați vătămat? Pre voi înșivă, căci vedeți ce câștig v-a adus pizma voastră: ați pierdut Ardealul și Ungaria toată. De ar trăi încă eroul, țara voastră n-ar fi amărâtă și robită, nu v-ar călca tătarul și bugicanul, nici ungurul, nici altcineva. Dacă trăia Mihai, nici un Szekel Moisi n-ar cuteza, în pizma voastră, să se facă Crai în Ardeal. Vedeți ce ați câștigat din rivalitatea voastră! Cesarelui ați făcut prin aceasta mare daună. Credeți, unguri ai Ardealului, s-au dus țările voastre, pentru totdeauna sunt pierdute. Acum vedeți, fără îndoială, ce a fost Mihai, acuma după ce v-au luat Ardealul și șede în scaun alt Crai, care v-a rușinat și v-a gonit bătuți cu vergi ca pe niște câni râioși. Ungurul de frică v-au împins la vânzare; i-ați ascultat, și de aci amarul și lacrimele în casele voastre. Voi ați rămas rușinați, și dânșii vreun bine n-au văzut. Dumnezeu i-a urgisit să fie fără patrie, să-și vândă țara prădată și averile răpite, să meargă unde nu vreu, să se despartă de ai lor, să se depărteze de vetrele părintești, să-și lase case, să-și lase copii. Pentru că au adus pre Moise și l-au făcut Crai, de aceea Dumnezeu au trimis asupră-le mare urgie; pentru că sunt perfizi și trădători, s-a mâniat Dumnezeu și-i ceartă cum vedeți: moșiile lor le calcă nepedepsiți turcii și tătarii, muierile lor umblă goale pe drumuri; dară, precum zice David în psaltire, cine sapă groapa altuia, el va cădea într-însa. De zece ori ați jurat, măgari mincinoși, să fiți supuși credincioși împărăției; și ați cerut să vină fratele Cesarelui, acel mărit, să fie rege vouă, al spurcatului vostru neam; și pe urmă nu ați vrut să vină în Ardeal un rege ca acela, ci ați zis să faceți rege din sânul vostru, și ați făcut cum ați voit; dară și acest Crai nu v-a plăcut; ci ați jurat lui Basta să fiți cu dânsul și să-l puneți cap al vostru, de va scoate și va alunga din țară pre Mihai; pre urmă l-ați gonit și pre dânsul cu rușine, și ați adus pre Sigismund; ați călcat jurămintele ce făcuserăți, v-ați arătat perfizi și nelegiuiți părăsind pe creștini carii era onoarea voastră și îmbrățișând pe turci carii era dușmanii voștri. Dară voi, ca și aceștia, sunteți păgâni nebotezați și măgari, fără adevăr, fără lege, câini spurcați, credința nu este în voi nici cât într-o oală găurită. Unul Mihai știa să vă facă să uitați toate minciunile voastre și de aceea l-ați mâncat, orbi și măgari ce sunteți.”

Traducerea preluată și adaptată din: A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Tom I, București, 1862 (pe www.dacoromanica.ro).
Sursă imagini: Σταυρινός, Ανδραγαθείαις του Ευσεβεστάτου, και Ανδρειωτάτου Μιχαήλ Βοεβόδα, τ. 1, Ενετίησιν, 1642.

Post Navigation