Meletie Smotriţki, Dreaptă alcătuire a gramaticii slavoneşti, Snagov, 1697

Predoslovia

„Celui ce străluce în pietate, prea luminatului domn Io Constantin Basarab Voevod și stăpânitor al întregii Țări Ungrovlahe, celui prea nobil născut și bine făcător, sănătate în lumea aceasta, zile îndelungate și noroc și vecinică mântuire să aibă îi dorim.

Precuvântare la Gramatică

Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domniei voastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecare grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la Slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează, ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă și admirație strălucitoare, spre exacta întrebuințare a noastră […]”

Sursa imaginilor: http://www.dacoromanica.ro/

Sursa traducerii: Ioan Bianu, Bibliografia românească veche, vol. I

Hărțile Transilvaniei și Moldovei din Tartariae Descriptio, Köln, 1595

Nordul Mării Negre

Transilvania

Țara Moldovei

 Sursa imaginilor: Biblioteca Națională a României

Discours de ce qui passé en Transylvanie, de l’union des Princes de Moldavye et Duc de Valachie, avec la Vvaiuode pour la deffence de la Chrestienté contre le Turc, Lyon, 1595

„Relatare despre cele întâmplate în Transilvania, despre alianța principelui Moldovei și a ducelui Valahiei cu voievodul pentru apărarea creștinătății împotriva turcului. La Lyon, de Thibaud Ancelin, tipograf al regelui. 1595.

Principele Valahiei, care își are curtea la București, după pilda celui Transilvaniei și tot la un gând cu el, a adunat Divanul țării, după ce pusese întâi ca turcii ce se așezaseră aici de multă vreme să fie omorâți și a pus să li se taie capul la trei. El are întru paza sa zece mii de pedeștri și douăzeci de mii de călăreți; călăreții au cinci taleri pe lună, pedeștri trei, iar la suta de oșteni se dă în fiecare zi câte un bou; de fiecare dată când luptă cu dușmanul sunt plătiți pe toată luna, ca și cum s-ar afla în prima zi a acesteia. Dar întreaga pradă îi revine principelui care împarte din ea, cât crede de cuviință, acelor care s-au arătat vrednici.

Principele Transilvaniei i l-a trimis drept căpetenie în luptă pe Albert Kiraly, iar principelui Moldovei pe Andrei Barcsai, fiindu-i cei doi principi supuși.

Au ars orașul Silistra după ce au luat mari bogății; fortăreața a rămas în mâna turcului din pricină că n-au avut tunuri.

Au luat fortăreața Ismail și orașul și au lăsat acolo o mie de valahi; și orașul Rusciuk, care este un port foarte frumos, a fost luat prin luptă și prădat; acesta este magazia de provizii a sultanului și aici au găsit miere și unt cât n-ar putea să consume într-un an opt mii de oameni.

S-au pornit să asedieze Tighina, care este cetate întărită pe Nistru, și Brăila, care e pe Dunăre, și e nădejde că le vor cuprinde curând. Tighina este loc de trecere pentru tătari […]”

Sursa traducerii: Mihai Viteazul în conștiința europeană. Vol. IV. Relatări și presă, București, 1986 (pe www.digibuc.ro)

Sursa imaginilor: Biblioteca Națională a României

Tourdion – cântec francez din timpul Renașterii: