Domnul Țării Moldovei Ioan Mavrocordat trimite poruncă boierilor din Cernăuți (1744)

„✝ Io Ioan Nicolae voevoda, bojiu milostiu gospodar Zemli Moldavscoi. Scriem domnia me la credincioși boiarii noștri, dumnalor starostii de Cernăuți, i Manole, biv vel căpitan, i Gheorghe Pârvul, medelnicer. Facem știre că rugătoriul nostru, sfințiia sa Sămeon, egumenul de la mănăstire Sveati Arhangheli, având a hotărî satul Borăuții, ce sânt la Cernăuți, iată că vine acolo. Deci, văzind dumnavoastră carte domnii mele, să vă sculați, să mergeți la Borăuți, și să luați sama bine, și pre unde vor fi fostu hotară vechi, să îndreptați și să puneți hotară, precum s-a căde cu dreptate. Și să faceți mărturie în semne egumenului și, fiind hotărniciia cu dreptate, vom întări mănăstirii.

Aceasta scriem.
Vleato 7252, Mart 31.
Vel logofăt.”

Sursa: Larisa Svetlicinâi, Demir Dragnev, Eugenia Bociarov, Moldova în epoca feudalismului, vol. VIII, Documente moldovenești din secolul al XVIII-lea (1711-1750). Cărți domnești și zapise, Chișinău, 1998

Vasile Fabian Bob, Gheografia elementară, Iași, 1840

„Gheografia elementară cuprinzătoare preliminarelor și descrierei ghenerale acelor cinci părți a Pământului. Compusă de răposatul Pah. V. Fabian. Ediția a doua. Eșii. În Tipografia Albinei. 1840.

POPOARĂ. Numărul lăcuitorilor se socotește la 213.713.000. Limbi fruntașe ale acestor popoară sânt 12:

1. Viscaia pe îmbe lăturile Pirineilor 65.000.
2. Țeltogalică în Nordoscoția și Irlanda.
3. Cimvrica în Vales și în Nordovesfranția cu cea ceasupra 7,5 milioane.
4. Finica în Finia, Laponia, la Samoezi, Estoni, Livoni, Ceremiși și Ciuvași 2 milioane.
5. Greceasca noă 2,5 milioane.
6. Din limba Romană, fiicele limbei latinești: italiană, franțeză, spanioală, portugheză, românească 80,5 milioane.

Româneasca se vorbește începând de la stânga Nistrului pănă la Bug în Beserabia, Bucovina, Moldova, Țara românească, Transilvania, Ungaria pănă în Tisa cuprinzând 12 comitaturi, o parte din // Bulgaria, Serbia, peste Balcan și Macedonia, Tesalia, Acarnania, în părțile Ipirului.

7. Albaneza (arnăuțască) la sudostul Adriaticei 300.000.
8. Ghermana: în Ghermania, Prusia, prin Livonia, prin Transilvania, Elveția, prin Franția, cu sororile sale în Englitera, Olanda, Dania, Norveghia, Svezia, Islanda, 56 milioane.
9. Litvana: în Livonia, Estonia, și Curlanda.
10. Slavoana: în Rosia, Polonia, Galiția, prin Ungaria, în Slavonia, Croația, Iliria, Moravia, Luzația, Bohemia, iarăși Casubii și Sirbii, Slovacii, Montenegrinii și Bosnecii peste tot 59,2 milioane.
11. Turcotătară: în Turcia, Crâm 3,2 milioane.
12. Magearică (ungurească): Magearii, Iazicii, Cumanii în Ungaria; Magearii, Secuii în Transilvania 4 milioane.

Cătră acestea mai sânt 1.920.000 Jidovi, 120.000 Armeni și ca la 300.000 Țigani.”

Sursa: Biblioteca Facultății de Geografie și Geologie din Iași

Solia lui Ștefan cel Mare către Cneazul Moscovei Ivan al III-lea (1498)

„Acte privitoare la istoria Rusiei de Vest”, tom I, Sankt Petersburg, 1846

„Io Ștefan Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, ne-a poruncit să-ți grăim ție, marelui cneaz Ivan Vasilievici, acestea: că și mai înainte de aceasta am fost trimis la voi pe solul nostru Șandru diacul, ca să vă împăcați cu ginerele vostru, cu marele cneaz Alexandru, iar voi, prin solii noștri Fedor Isăescul și același diac Șandru, ba și prin solul vostru Michita diacul, ați trimis la noi și ne-ați răspuns despre aceasta astfel: că s-a petrecut între voi acest lucru, că Alexandru, ginerele vostru, nu se ține față de voi de pacea încheiată și de jurământul ce a avut cu voi. Noi toate acestea le-am înțeles deplin, și am trimis un sol la ginerele vostru, la marele cneaz Alexandru al Litvei, pe același sol al nostru pe care l-am trimis și la voi, pe Constantin diacul, ca să vă facă treabă și el, după înțelegerea și jurământul și zapisele ce ați avut împreună; și după ce vă va fi făcut treaba, cum e înțelegerea și jurământul și cum sunt zapisele ce ați avut împreună,

să faci și tu pace și să trăiești în unire cu el.

Dar, după ce ne-ai spus că între tine și marele cneaz Alexandru pace nu se va face, ai trimis la noi, ca, după înțelegerea luată și după jurământul făcut, să te ajut și să mă scol împotriva lui. Dar adu-ți aminte: când ai trimis la noi pe solii tăi Ivan Bersen și Balița diacul, cum ne-au vorbit ei din partea ta, ca să luăm pace cu ginerele tău, cu marele cneaz Alexandru al Litvei, fiindcă ai luat și tu înțelegere și pace cu el. Noi atunci, după vorbele tale, am făcut pace cu el și ne-am jurat pe cruce și am scris zapise de pace.

Io Ștefan Voevod ne-a mai poruncit să-ți vorbim: toți craii și toți domnii creștini, câți sunt, și toate părțile Apusului și toate părțile Italiei se unesc și se gătesc și ar dori să meargă împotriva păgânilor. Ar fi bine să ai și tu pace cu creștinii și să te scoli împreună cu toți domnii creștini împotriva păgânității.”

Sursa traducerii: Ioan Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. II, București, 1913 (pe www.dacoromanica.ro)
Sursa imaginilor: Акты относящиеся к истории Западной России, том 1., 1340 – 1506, Санктпетербург, 1846