Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Basarabia”

Extractul unei scrisori adresuite cătră redacția Albinei românești (San Petersburg, 10 Ghenariu 1830)

Albina românească. Gazetă politico-administrativă-literală, Iași, 13 februarie 1830

„Cuprinderea filelor Albinei înfățoșază astăzi lumei prube: că asprimea îndelungatelor nenorociri a patriei n-au putut stărpi vrednicia românească din inimile fiilor săi.

Ostenelile, de a sămăna prin mijloace plăcute idei luminoase și iubirea binelui public, vor aduce dorit și timpuriu sporiu patriei, ce va să se bucure întru facerile de bine ei dăruite de înaltă protecția unsului de Dumnezeu marelui monarh Nicolai Pavlovici,

dară câștigarea strămoșeștilor drituri îndatorează pe moldovenii români, a păstra din neam în neam ca o lege a țerei simțirile de adânca mulțămire cătră marinimosul monarh, carele ca un adevărat irou, întrebuințază trianvul (?) seu spre întemeierea fericirei pământurilor, ce pronia au așezat supt a sa puternică protecție.

Cu vie plăcere s-au văzut în capitalia împărătească arătarea gazetei românești, ce este întâiu semnul public de civilizația (politicirea) moldo-românilor. Filantropii de aice unesc cu mine a lor dorință, ca toate timpurile anului să fie aseminea priincioase Albinei precum este statornică și neobosită a ei sirguință, încredințat fiind că de aceste cugetări sânt însuflețiți și compatrioții noștri, din carii pe mulți am cinste a-i cunoaște vrednici de a purta nume de român, și că pentru acest al înbunătățirei așăzământ, arată părtinirea și agiutoriul cuviincios, ca pentru unul ce răvarsă binele asupra obștiei, și fără carele nici odineoară nu este trainic folosul ce-l împarte. Dorind a îndămna și în Basarabia cetirea acestei gazete, la acii carii nu au înlesnire, poftesc pe cinstita Redacție a mă abonarisi pe patru exemplare (numere) din carile trii se trimeată cantora cătră dumnealor marșalii ținuturilor: Eșii, Orheiul și Hotinul, iar al patrulea aice unde mă aflu acuma.

Gheorghie Tomulețu, proprietariu vechiului Târg Lăpușna din Besarabia.”

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Anunțuri

Rânduiala cum să cade a priimi pre sarațini, carii vin să se boteze (Chișinău, 1820)

„… Iară cu blagosloveniia preasfințitului îndreptătoriului Sinod și a preaosfințitului Gavriil Exarh Mitropolit Chișinăului și Hotinului, cărticica aceasta ce cuprinde în sine rânduiala sfințirii bisericii, așijderea și rânduelile cum să se priimească jidovii, saraținii, ereticii și shizmaticii, carii vin să se înpreune cu pravoslavnica Biserică a răsăritului, îndreptată întocma după rânduelile ce sânt așăzate în cărțile slovenești, și să întrebuințază în pravoslavnicile biserici a Înpărăției Rossiei, s-au tipărit în exarhiceasca tipografie a Bassarabiei, în orașul Chișinău, la anul 1820, în luna Octomvrie.

Cap. V. Rânduiala cum să cade a priimi pre cei din sarațini vârstnici, adecă pre cei din turcească sau din altă oareșcare a lui Mehmet păgânească credință, vin cătră una sfânta, soborniceasca și apostoleasca biserică, și cu adevărat voesc a să înpreuna cu dânsa.

…Acestea zicând arhiereul, îl întreabă pre el așa:

Mai întâiu te întreb pre tine, de te lepezi de toată cea protivnică lui Dumnezeu credință magometanicească și de toate a lor spurcate socotele și le blastămi pre iale.

Și el răspunde:

Leapădu-mă de toată cea protivnică lui Dumnezeu credință magometanicească și de toate a lor spurcate socotele și le blastăm pre iale.

Arhiereul îl întreabă:

Lepezi-te de Mehmet, pre carele turcii îl cinstesc ca pre un apostol și proroc a lui Dumnezeu și-l blastămi pre el, ca pre o slugă a Diavolului, iară nu a lui Dumnezeu, și ca pre un mincinos proroc?

Răspunde:

Leapădu-mă de Mehmet, ca de o slugă diavolească, și ca de un proroc mincinos, și-l blastăm pre el […]

Arhiereul îl întreabă:

Lepezi-te de cea hulitoare asupra lui Dumnezeu // cartea a blăstămatului Mehmet, carea să numește Alcoran, și de toate învățăturile și pravilile și obiceiurile și de hulile lui, și le blastămi pre iale, ca pre niște protivnice lui Dumnezeu și stricătoare de suflet? […]

Arhiereul îl întreabă:

Lepezi-te de toate spurcatele așăzări a lui Mehmet cele pentru rugăciuni, și de închinăciunile cele ce să fac în Mecca; și de casa de rugăciune ce iaste în Mecca; și de însuși locul acela ce să numește Mecca; și de tot cuprinsul lui, și de toate adunările și de obiceiurile turcești, cele pentru rugăciuni, și le blastămi pre iale? […]”

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Anaforaua Obșteștii Adunări către Domnul Moldovei pentru înstrăinarea Basarabiei (1812)

teodor-codrescu-uricariul-1857„Uricariul cuprinzător de: hrisoave, anaforale, tratate și alte acte de ale Moldo-Valahiei, de la suta XIV până și din acea a XIX. Sub redacțiunea lui Teodor Codresco. Partea a patra. Iașii. Tipografia Buciumului roman. 1857.

anafora-pentru-instrainarea-basarabiei-1…Iar întru acest chip, toată partea aceea socotindu-să până în Prut, poate fi mai mult decât jumătate de țară, într-un cuvânt tot câmpul și inima țării. Vorbind însă numai pentru cele ce s-au deslipit din trupul Moldaviei, să se știe, că întâiu pentru zahere, când se da din pământul acesta, una sută mii stambol-chile grâu arnăut, și una sută mii stambol-chile grâu cărnău, pentru tertipaturile Constantinopolului, se scotea din ținuturile cele deslipite acum până în Prut, 120.000 – stambol-chile, și numai 80.000 din ținuturile acele care au mai rămas în stăpânirea întrupărei de astăzi a Moldovii. Fiindcă n-au remas alte ținuturi cu plugari, decât numai ținutul Galațului, care este Covurluiu, și al doile Fălciiu, iar apoi o parte din ținuturile Tecuciului, Tutova și Putna, câte un ocol sau câteva sate. Drept aceea, la o înbelșugare de abie se poate scoate, din aceste doă-trei ținuturi mici, un unchiu de zahere, grău cărnău și arnăut; iar întru neînbelșugare, este îndoială de se vor pute îndestula și însuși orașul Iașii și celelalte. Pentru că și câmpul, și plugarii s-au deslipit, și partea remasă, care este Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Vaslui, Cârligătura, Botoșanii, Hârlăul, Dorohoi și Herța, bez // cele ce s-au zis mai sus, aceste ținuturi de mult abia pentru hrana lor sămăna popușoi, sau altfeliu de pâine proastă, iar nu grâu și orz, care este pentru îndestularea cabanului împărătesc […]

anafora-pentru-instrainarea-basarabiei-2La noi nevrednicii și acum neputincioșii, nu încape a face îndreptare, iar la puterea și îndurarea preputernicului Dovlet (=Imperiul Otoman), este toată înlesnirea, a face și mângâerea și îndreptarea Moldaviei, care poate fi și cu lipirea în partea remasă a trei-patru ținuturi măcar din Țara Românească, fără a fi atât de simțitori la acea țară a valahiei, această deslipire. Pentru că eată Moldavia după deslipirea ținuturilor până în Prut, nu remâne alta decât mai mică, în numărul lăcuitorilor decât Craiova sau Valahia mică, ce pot să facă un prințipat, cu un venit a birului ce se alege din 5 sau 6 sute mii, cu 50 sau 60 mii de lăcuitori a satelor, ca să dea și bir și să redice și înpliniri de porunci împărătești. Când dar va fi milostivirea a se lipi locul de hotar în Moldavia, până în apa Ialomiții, atunce se poate socoti, că Moldova dobândind câmp și patru ținuturi Slam Râmnic-Buzăul-Săcuenii și Ialomița, și va putea răspunde dările de zaharele, acele care și mai înainte de această pace nenorocită, prin râvna sa, au răspuns și au dat la hrănitoarea împărăție, sau măcar trei ținuturi a Țărei Românești,

anafora-pentru-instrainarea-basarabiei-3Slamul Râmnicul-Buzăul și Ialomița, să se adaogă și să se lipească de sfâșieta Moldovă, ca dobândind o câmpie ce este în ținutul Râmnicului și o parte în Buzeu, să aibă moldovenii cei credincioși unde năzui cu vitele, să aibă țara unde spori în suma zaherelei, și unde adăogi suma izasilor pentru caban; cu adăogirea acestor trei ținuturi care acum sânt resipite și mai mult stricate, prin o bună chibzuire și ocârmuire, viind cei stremutați la locurile lor, și adăogându-să lăcuința, pot să se facă ca 50 mii familii, precum era și mai înainte în vremea liniștirii, și alcătuindu-să birul de la dânsul după trecerea apilor ertării, se crede că se va înplini paguba visteriei Moldovii, adecă a 625 mii lei din birul visterii, și 225 mii din banii răsurilor; sau de va lipsi o a triea parte, va fi nesimțitoare; iar rusumaturile care sânt pentru cheltuelile Domnului, din vădrăritul acestor trei ținuturi, care poate să prindă pe an 6000 lei, din Ocna Săcuenilor și din vămi, oierit, și dejmărit a stupilor care pot să cuprindă toate aceste alte 250 mii lei, se va face îndreptarea păgubirei a fi nesimțitoare…!

Deci de obște aducem cu genunchi plecate, rugăciuni, prin înălțimea ta, Domnul nostru, la pragul preputernicii înpărății, ca precum de la moșii și strămoșii noștri am apucat întregimea

anafora-pentru-instrainarea-basarabiei-4Moldaviei căci altfeliu de nu se va face adăogirea aceasta, cu lacrimile sufletului nostru, noi nu vom fi destoinici a înplini ceririle…

Această a noastră prea plecată arătare, să se aducă la îndurarea Înaltei Porți, căria ne rugăm, și până la hotărâre, să se mijlocească cătră curtea împărăției Rusiei, spre a nu fi opriți pământenii Moldaviei, nici acum – nici mai în urmă, a aduce de la moșiile lor de peste Prut – din pământul Moldovii Besarabia, pâine și vite de pe acelea moșii, pentru întrebuințarea caselor și a politiei aceștia întru care lăcuim. Și să nu rămânem strâmtoriți de a viețuirei cele trebuincioase.

(Iscăliți) Gherasim episcop Romanului – Meletie Episcop Hușului – Costachi Ghica Logofăt – Iordachi Canta Logofăt – Costantin Balș Logofăt, Sandul Sturza Hatman – Grigorie Sturza Visternic – Iordachi Rosăt Rosnovanu Visternic – Lupu Balș Vornic – Dimitrie Sturza Vornic – Costandin Balș Vornic – Alecu Balș Visternic – Grigori Ghica Vornic – Dimitri Bogdan Vornic.
____________
Textul acestei anaforale l-am publicat întocma de pe copia autentică, aflătoare într-un registru vechiu, de pe timpul Domniei lui Calimah Vodă.
T.C.”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Post Navigation