Anaforaua Epitropiei Școalelor, Iași, 1828
„Uricariul cuprinzătoriu de hrisoave, firmanuri și alte acte ale Moldovei din suta XIV-a pănă la a XIX-a. Sub redacția lui Teodor Codrescu. Partea a treia. Iașii. Tipografia Buciumului Roman. 1853.
Prea Înălțate Doamne,
Bunele învățături sănt pentru omul cel cugetătoriu o vieață sufletească pre pămănt, prin eale numai mintea să poate lumina de Dumnezeeștile scripturi, și sfintele sale porunci, prin eale viețuește omul în mijlocul întămplărilor de la zidirea lumii, vecin să face acelor de ochean despărțiți lăcuitori, se înalță pănă în sferile tăriei, cercetează măruntăile pămăntului, și culegănd din toate folositoare cunoștinți, îndămănează omului și mângăe traiul său cel trecătoriu, în care plinind datoriile sale prin fapte lăudate, ăi căștigă măntuire. De aceste adevăruri pătrunse fiind multe neamuri, nu cruță jărtve spre a putea plini acel scopos, și atăt ocărmuirile, căt și persoanele au dezvălit un zilos carele sporind din zi în zi, au adus astăzi pe omenire în treapta adevăratei sale chiemări, adecă a ființii cei cugetătoare, de unde s-au născut orăndueala, legile, îndustriea și luminarea veacului, care la un loc alcătuesc a soțietății fericire; cugetănd la aceste ne-am încredințat, că bunele învățături orănduite cu sfănta lege drept credincioasei biserici, puind în inimile giunimei pămăntenilor semințe alese, ar naște pre lăngă creștineasca și fericirea acea orășănească, spre acărora dobândire țintește toată a noastră sirguință. Drept aceea înpărtășind aseminea scopuri, noi toți epitropii ai shoalelor naționale spre a înplini lipsa pricinuită de trecutele întămplări în acest pămănt, de cuviință am socotit a nu lăsa să răsadă spini și pălămidă pre cămpul cel mănos, ce poate naște înbelșugate
roduri, ca să se aducă dintăiu părgă dătătoriului de toate cele bune, și să se înpartă între neamul carele de la noi așteaptă a sa îndestulare.
Privind însă că între celelalte nenorociri de care s-au certat orașul acesta, și focul din vara trecută au ars și au surpat casa shoalei domnești, și neiertăndu-ne nici veniturile, nici timpul de a putea face acum o nouă zidire, drept și de cuviință am socotit, ca în mănăstirea sfinților Trei Ierarhi, anume în casa și pe așezemăntul învechit a fericitului întru vecinica pomenire Domnului Vasilie Voevod, unde de cănd ne aducem aminte au urmat o shoală obștească, să se statornicească în acea casă o shoală normală și o Ghimnazie, ămbe potrivite cu scoposurile noastre și cu trebuința obștiei, cătră care mai în urmă să se adaogă un curs de filosofie și de pravile. Dar pentru ca gios arătatele învățături cer mai multe apartamenturi, așa dar spre a putea încăpea toate a sale clasuri și a îndămăna lăcuința Profesorilor, socotim să se întocmască, și să se acopere toată acea zidire cu venitul shoalii, pentru vremelniceasca așăzare, pănă i se va putea înlesni o statornică casă, cănd apoi ar urma la Trei Ierarhi numai shoală normală. Această shoală normală va fi pentru învățătura limbei Romănești cu Gramatică, Caligrafie, Catihisis, Aritmetică și cu niscaiva începătoare învățături care toate să se petreacă în curs de doi ani.
Cursul de Ghimnazie să ție patru ani, și în ea să se învețe cu deplinătate limba Latinească maică limbei noastre, care și de cătră neamuri se învață, ce nu au altă legătură cu ea, decăt a temelnicilor sale științe, precum și la toată megieșita
Rosie și țara Romănească se urmează; iar în limba Romănească să se învețe Relighia, Filologhia, Biografia, Loghica, Retorica, Poezia, Istoria, Matimatica, Moralul, Iconomia Pămăntească și Politicească, Istoria Naturală și Arhiologhia. Avănd pentru pomenitele învățături vrednici profesori Români pămăntenii adecă pe părinți Iconomul Constantin, și pe Iereul Ioan, pe Dumnealui Vasilie Fabian, și Dumnealui Gheorghie Săulescul, și încredințând privigherea învățăturilor Domniei sale Agăi Gheorghie Asachi, îndatorindu-l a ne raportui sporiul și neagiunsurile shoalii, pentru care ăl însărcinăm cu nume de Referendariu învățăturilor publice. Pre lăngă aceste se va învăța și limba Elinească, îndată ce se va mai urma casa shoalei de sarcina cheltuelelor. Iar căt pentru învățătura limbilor streine, să fie profesori, nealcătuind însă acestea un ram neapărat a învățăturii obștești, și pentru că venitul shoalei nu ne iartă a face aseminea cheltueli, să fie îndatoriți sholarii ce vor voi să învețe acele limbi să plătească oarecare sumă spre întimpinarea simbriei acelor profesori, fiind mai trebuitoare cultura limbei vorbirei neamului în care să fac sfintele rugăciuni, să tractaricesc toate pricinele, și care este cea mai puternică legătură spre păstrarea și înbunătățirea neamului, și însuflețirea de dragoste cătră patrie: cănd despre altă parte o samă de cărți streine sănt pentru tinerii nepractisiți, ca o cursă înșălătoare, pentru care îngrijirea noastră va privighea a nu se învăța în shoală, nici a se tipări vreun lucru nepotrivit cu a sfintei biserici și cu a statului așăzămănturi.
Preaînălțate Doamne! încredințați fiind de părnteasca îngrijire a înălțimei voastre, întru cele ce priivăsc cătră binele pămăntenilor supuși, nu ne îndoim de puternica înbrățoșare și scutire acestui scopos, ca să se așeză în zilele înălțimei Voastre domnului pămăntean, o shoală pămăntească, spre folosul necurmat al obștiei, și să se poată alcătui o bibliotecă națională, instrumenturi, și adunarea unealtelor pentru sporiul învățăturilor, pentru care ne urgăm înălțimei Voastre, ca după pilda procatohilor domni, să se sporească veniturile shoalei, prin hărăzirea statornicilor mile domnești, și prin chipzuirea a se înmulți și dările ce era îndatorite a face mănăstirile închinate locurilor de gios, în vreme ce înmulțindu-să și a lor venituri, cu drept și fără îngreuere pot înplini sporiul acelui apalogon, pre lăngă care ne mai rugăm să hotăriți și să întăriți înălțimea Voastră, ca în urmarea așezării fericitului întru vecinica pomenire domnului Grigorie Ghica Voevod, din anul 1775. Noemvrie 15, după cursul de cinci ani, de la începerea acestor shoale, toți tinerii ce vor petrece cursul învățăturilor și vor ave bune atestaturi să se protimisască a întra pe la dregătoriile Divanului, Visteriei, și a canțeleriilor pămăntești, spre a le sluji aceasta de răsplătire, și altora spre mai mult îndemn. În urmă ne mai rugăm cu umilință să se dea și o țidulă domnească poroncitoare a se întocmi și a se acoperi în trebuința shoalii cu a ei cheltuială toată zidirea arătată în mănăstirea sfinților Trei Ierarhi, fiind această faptă una din
cele mai trainice pomenire spre lauda nemuritoare a înălțimei Voastre. 1828. Ghenarie 1.
Smerit rugător,
Veniamin Mitropolit Moldavii.
Plecați slugi,
Costachi Mavrocordat
Mihalachi Sturza Vornic
G. Asachi Agă.
__________________
Originalul acestei anaforale pe care este și rezoluția domnească în frunte, se păstrează în Arhiva Departamentului Bisericesc și al învățăturilor. T(eodor) C(odrescu).”
Sursa: www.dacoromanica.ro
Tipărituri vechi 