Ionică Tăutu către frații români (circa 1826-1830)

„Eu mă slujăsc de acest titlu pentru că vreu să mă adresăsc cătră tot Moldovanul și cătră tot Valahul, a căruia suflet simte că are o Patrie și că interesul său și a urmașilor săi este vârtos legat de al ei interes obștesc.

Acest titlu nu este nou, noi îl știm bine, el ne mai trage în pomenire începutul nostru. Ei măcar, deși nu avem noi a ne făli de o vechime slăvită, măcar de ne și poate zice nișcine că atuncea când Grecia să îmbelșuga în înțelepți vechea Dacie de-abia asculta cu o mirare salbatică învățăturile cele neîncredințate a lui Zamolxis, ucenicul lui Pitagoras. Că atunce când cărturăria era în floare în Roma, Ovid, urgisit în Dacia, să credea acolo ca în împărăția cea întunecoasă a lui Pluton.

Cu toate acestea, luând sama că colonii romani noi n-am fost așăzați dintru întâi decât în mijlocul șleahului ce vine de la nord la sud, unde trebuia să ne calce ori să ne măture picioarele trecătorilor. Luând sama

că metropolul nostru mai de pe atunce clădit din temeliile lui nu era mai mult în stare a ocroti provințiile lăturașă, că de aceea, lăsați la soarta noastră, de atâtea ori ne-am lăsat sălașurile la varvarii între noi și între dânșii pentru zid despărțitor ori stâncile munților, ori apa Dunării, că pământul nostru de 100 de ori pustiit, deznorodit, biruitor ori biruit întru a lui defensivă au fost încă prea ades și teatru de războaie streine de la Traian și până în zilele noastre. Acestea luând sama ne va da poate cineva dreptate a ne făli că prin mijlocul veacurilor și prin atâtea strămutări a vremilor noi suntem cei singuri din odraslele Romii, în linie dreaptă, carele cu numele de român am putut păstra până astăzi și am ferit de o stingere de tot numele cel mai mare a stăpânilor lumii.”

Sursa transcrierii: Gheorghe Ungureanu, Dumitru Ivănescu, Virginia Isac, Documente din arhive ieșene, vol. I, București, 1976
Sursa imaginilor: Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale

Calendar, Brașov, 1733

„Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733.

Anii influențați de planeta Saturn: 1735, 1740, 1746, 1757, 1763, 1768, 1774, 1785, 1791, 1796, 1802, 1813, 1819 [2009, 2015, 2020].

Începătura planetei

De la Ghenarie, arată așa:
Până la 4 zile frig, la 8 mai cald, la 16 mestecat, de la 21 pănă la 23 iarnă, apoi mestecat, 28 mai cald, la sfârșit nu prea bine.

Fevrarie: pănă la 4 zile vânt de la miiazănoapte, apoi ploae, zăpadă, mestecat, 14 aer humădos, 19 de zăpadă frig, 28 vânt mare, sfârșitu tinos.

Martie: pănă la 2 zile mestecat, vânt friguros, ploae sau zăpadă,

12-13 bine, 14 moale vânt, 23 vânt mare cu furtună, așa să săvârșaște.

Aprilie: frig pănă la 8 zile, zăpadă, 14 bură vânt, 12 tunet, 19 noaptea frig și ploae, 23 mai bine, sfârșitu cu ploae.

Mai: pănă la 4 zile ploae, la 6 la 8 vânt friguros, de la 9 pănă la 15 mestecat, 19 vijelie pănă la 23, 24 ploae, 27 ploae, vânt, la sfârșit nori.

Iunie: la început ceață, apoi soare, la 8 vânt apătos, 12 cald, 19 mestecat, 20 schimbare, 22-23 vânt bun, 29 mai frig.

Iulie: întâi bine cu puțin tunet, la 5 nori, la 7 senin, la 8 vânt,

10-12 mestecat, tunet, fulger, vânt, apoi mai bine, 28 noapt-ploae.

Avgust: vânt cald, 9 frig, 13-19 prea cald, fulger, ploae, puțin vânt, 22 nor, 23 vijelie, grindine la sfârșit.

Septemvrie: pănă la 8 zile, vânt de la apus, la 9 mestecat, 11-12 ploae mare, 13 vânt friguros, 25 furtună la mare, în sfârșit puțin să schimbă.

Octomvrie: pănă la 10 zile mestecat, frig și moină, apoi soare, 14 cald, 17 mestecat, 19-20-21 ploae cu zăpadă, apoi vânt și frig, 26 sfârșit cu vânt.

Noemvrie: 3-4-5-6-7 mestecat

cu bine, la 8 frig, humăd, 10-11 frig, 12-13 ploae sau zăpadă, 21 humăd, 24 mai cald, 29 zăpadă, sfârșit stricat.

Dechemvrie: întâi ploae sau zăpadă, la 2 bine pănă la 8, liniște, 10-11 cald, 16 vânt friguros, 17 nor cu soare, 20-21 cald, apoi mestecat, 28 bine, 29 zăpadă și vânt de la apus.

Sfârșitu planitei Saturnus.”

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Dottrina Christiana tradotta in lingua valacha, dal padre Vito Pilutio, Roma, 1677

Sursa: www.dacoromanica.ro