Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Aprilie, 2013”

Cătră nația rumânească de la nația sârbească (1848)

Catre natia rumaneasca de la natia sarbeasca, 1848

„Cătră nația rumânească de la nația sârbească

Cea mai plăcută și mai sințeră închinăciune de sânătate!

Au bătut ceasul și pentru noi și pentru voi Fraților! au bătut ceasul Libertății, Egalității, și a Frățietății! – a Libertății, carea vre, carea poftește, nu numai ca să fie tot omul liber, ci și toată Nația, – a Egalității, carea nu sufere ca să se rădice o Nație asupra altora și să domnească pre cestecele, ci vre, ca după vecinica și nestrămutata dreptate, după vrednicia personalității Nației, carea e la toate Națiile fără deschilinirea puterii și a mărimii lor, asemenea, toate Națiile întru rând să stee cu asemenea drepturi, – a Frățietății, carea poftește de la Națiile cele apăsate frățasca întră sine iubire și sințera tare nărăvire înprotiva apăsătorilor Naționalității lor, a drepturilor lor firești, și a vredniciei lor, iară de la domnitoarele până acuma Nații cere, ca nu celelalte Nații frățește să se înpăce, și acelora în pace și dragoste să le deetoate drepturile ce după fire li se cuvin.

Ca Nație vă trimitem noi voo închinăciune de sânătate iubiților Frați! noi, cărora până eri ne-au fost oprit a ne numi Nație, noi, a cărora limbă și Naționalitate au fost până eri apăsate, noi, carii numai atuncea am însămnat ceva, când ne-am lăpădat de limba și de dulcea noastră Naționalitate, noi, cărora ne-au amărunțat cea de pre urmă perire a Naționalității prin lățirea limbei maghiare. Aceste grele și afund tăiate răni, răni de moarte am știut și știm noi, că au fost câmpul și a voastre Naționalități aceea însăși gheață carea a voastre, că v-au amărunțat și voo cu noi dinpreună perirea. Și încă nu sântem toți. Și frații nostrii Slovaci în Ungaria de Sus și ei or fost în acea însăși primejdie, ei sânt goniți ca și noi, ei sânt apăsați ca și noi, ei au fost sâliți cu tăria ca și noi a întroduce limbă străină și neînțăleasă în Școlile și Bisericile, în lucrările și ocârmuirile lor, – cu un cuvânt, tuturor Națiilor, care trăesc sub sfânta corună a Ungariei și s-au săpat groapa, marea și groaznica groapă, asupra căriia s-ar fi rădicat lespedea și monumentul domnitorilui Maghiarism! Însă toată tăria merge cu vremea, iară potca de-a rândul!

Dumnezeu atotputernicul Stăpânitor a Lumii Acestia, în a căruia mâni este norocul și nenorocul tuturor Națiilor, și carele toate Națiile cu asemenea dragoste le iubește, Dumnezeu, carele cu părinteasca îngrijire ne-au văzut pre noi repezându-ne cătră groapă au strigat din vreme cu atotputernicul și toate inimile în viitoriul Seu glas: Nu mai departe! nu e orânduita Voastră moartea ci viața, nu e orânduita voastră supunerea ci egalitatea! Toate Națiile trebuie să fie ca Nații libere, precum toți oamenii trebue să fie ca oameni liberi. Toate Națiile trebue să fie întră sine asemenea, fie acele mici ori mari, slabe ori tari, precum trebue și toți, bogați ori săraci! Acesta e glasul părintescului Stăpânitoriu a toate Națiilor, acesta e glasul îndreptate și cătră apăsătoarele și cătră apăsatele Nații, cătră apăsătoarele ca din vreme să se pocăiască și să se întoarcă, cătră cele apăsate ca să sâmtă din vreme și să învingă. Vai și unora și altora dacă nu-l aud; vai și unora și altora dacă aud dar nu-l înțăleg; vai și unora și altora dacă înțăleg dar nu se poartă după el, căci dreptatea lui Dumnezeu e nestrămutată, și judecata Lui e nemitarnică, și dreapta Lui deși târzie totuși ajungătoare […]

Din Sesia Deputației Naționale în Carloviț în 5 Maiu anul 1848.
Prezul Deputației Iosif m.r. Arhiepiscop și Mitropolit alesul Patriarh Sârbesc.”

Sursa: Biblioteca Digitală Matica Srpska din Novi Sad

Buletin. Gazetă Oficială, București, 1840

buletin gazetă oficială

„Vineri 23 Fevruarie. N. 9. 1840

Buletin. Gazetă Oficială

Noi Alexandru Dimitrie Ghica voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a toată Țara Rumânească.

Poruncă către oștirea Romănească:

Potrivit cu raportul Șefului oștirei Marelui Spătar Ghica subt n. 449, Noi binevoind dăm slobozenie din slujba ostășască uiter-ofițerului nobil din polcul n. 2 Apostol Beștelei cu rang de praporcic în ostafcă.
Urmează iscălitura Măriei Sale.
No. 4. Anul 1840. Fevr. 16. Oraș: București

Potrivit cu mijlocul Șefului oștirei Marelui Spătar Ghica făcută prin raportul cu n. 185, Noi binevoind dăm voie Adiotantului Nostru Maior Boroții a merge peste Graniță la apele minerale pentru căutarea sănătății, cu soroc de patru luni.
Urmează iscălitura Măriei Sale.
No. 5. Anul 1840. Fevr 16. Orașul București.”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – Filiala Iași

Buletin. Foaea publicațiilor oficiale a Prințipatului Moldaviei (Iași, 1854)

Buletin. Foaea publicatiilor oficiale

Buletin. Foaea publicatiilor oficiale a Printipatului Moldaviei

„No 78
Anul XXII

Această Foae să publică de două ori pe săptămănă la Institutul Albinei Romăne unde să face abonamentul.

Prețul abonemantului acestei Foi cu adaosurile ei este pe an 3 galbini, pe hărtie velină trei și giumătate, iar … colonei tipărite 50 parale.

Buletin. Foaea publicațiilor oficiale a Prințipatului Moldaviei
Iașii, Duminică în 3 Octomvrie 1854

Partea administrativă
Secretariatul de Stat

În urmarea Jurnalului Sfatului Administrativ, Secretariatul de Stat, aduce la cunoștința publică Proclamațiea următoare a Excelenței Sale D. Comisarul 1 Derviș-Pașa.

Proclamație
Moldovenilor!

Mărirea Sa Împărătească Sultanul, grațiosul nostru Suveran, în Înalta și părinteasca Sa îngrijire cătră toți supușii săi fără nici o distincție, au binevoit a vă da o nuouă dovadă despre binevoința Sa, priimind a mă numi Comisarul seu Împărătesc în ambele Prințipate ca să veghez la fericirea noastră, și să restabilez ordina, carea, din nenorocire s-au tulburat prin nedreptatea și arbitrariul guvernului Rusesc. Dăndu-vă în cunoștință despre astă grațioasă hotărăre a Mărirei Sale Împărătești, mă grăbesc a vă face cunoscut ce urmează:

Înalta Poartă avănd încheietă o convenție spețială cu Guvernul Mărirei Sale În. R. și An., precum încheiese mai dinainte cu guvernile Franției și a Marei Britaniei, sănt dator a vă informa că după cuprinderea mai sus-zisului act, puteri militare Austriene intră provizoriu în amăndouă Prințipatile. Prezența acestor trupe în Moldavia, nu trebue nicidecum să vă neliniștească, fiind că ele intră ca niște trupe ale uniea din Puterile prietenești aliate ale Înaltei Porți; nu vor fi nicidecum ca o sarcină pe Dumneavoastră, fiindcă ele vor plăti cu esactitate și în bani gata, tot ce vor avea trebuință ca să cumpere în țară. Rușii părăsind cu desăvărșire Prințipatele starea de mai nainte a țărei trebue să fie restabilită și Înălțimea Sa Prințul Ghica, au priimit ordinul ca să vie să-și priimească cărma administrației Sale.

Vechile privilege și inmunități sănt și vor fi tot … păstrate, și veți …, păstrarea acestor privilege nu esvorăște de loc din tratatele care se află acum anulate, ce din solicitudiniea binevoitoare și părintească a Mărirei Sale Împăratului Sultanul, Augustul nostru Suveran, a cărui onor și glorie, sănt foarte mult interesate întru aceasta.”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – Filiala Iași

Post Navigation