Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Istoria învățământului”

Mica publicitate în „Cantor de avis și comers” (București, 1838)

Cantor de avis si comers, Bucuresti, 1838

„Cantor de avis și comers. Nro. 33. Vineri 25 Noemvr. București. 1838.”

Cantor de avis si comers, nr. 33

„O guvernantă franțeză din Orleans ce au venit ieri în capitală, caută a întra la o casă de boer ca Guvernantă pentru copii a învăța franțozește după cea mai frumoasă limbă de Orleans după Gramatică asemenea și în limba nemțească poate a învăța, cum și lucru casii în cusătură poate învăța coconițele. Această femeie ieste în vârstă de 30 de ani, are sintementuri bune și atestaturi; doritorii de a avea această Guvernantă, să îndreptează la Cantorul de Avis.”

Nr. 92 din 22 Iulie

Nr. 92 din 22 Iulie

„Moșia Doicești din județul Dâmboviții în suma de stânjini peste o mie, cu clăcași ca la 40 case, cu doă roate de moară pe apa Ialomiții, cu livezi de pruni și de fânețe, cu locuri de arături, cu vaduri de cârciumă și alte îmbunătățiri este de vânzare. Cel ce va fi doritor a o cumpăra să se arate la dumnealui Căminar Costache Mavrocordat proprietarul în casele D-lui la Gorgan spre a să tocmi.”

Nr. 94 din 29 Iulie

Nr. 94 din 29 Iulie

„În ulița franțozească este o casă mare evropienească de închiriat; în catul de sus are opt odăi cu salon mare la uliță, deasupra catului de sus o sală mare și o odae, în catul de jos o bucătărie, doă odăi pentru slugi, grajdu boltit pentru 6 cai, șopron pentru doă trăsuri, pimniță bună, și loc de lemne. Doritorii de închiriat să să îndrepteze la Cantorul de Avis.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Legiuire pentru Institutul sârmanilor copii (din Regulamentul Organic al Țării Românești, 1847)

institutul sarmanilor copii 1„Secsia III
Pentru priimirea și creșterea copiilor în Institut.

Art: 39. Până la vârstă de trei ani, copii să vor crește afară din Institut plătindu-să din casa Institutului câte lei: 18 de fiecare, iar de la acea vârstă în sus să vor așăza în Institut.
Art: 40. Acești copii vor fi subt îngrijirea unor fămei, ce să vor așăza în Institut într-adins, însă mai mult de patru copii să nu să dea supt îngrijirea unii fămei.
Art: 41. Doă vătășoae să vor așăza în institut care vor fi cu priveghere asupra fămeilor îngrijitoare spre a ținea copii curați și primeniți.
Art: 42. Toți băeții să mănânce la o masă unde va sta față și îngrijitorul; fămeile, ce vor fi pă lângă dânșii vor sluji la masă cu rândul, iar fetele vor mânca la altă masă unde va fi față ajutorul îngrijitorului.
Art: 43. Toți copii sârmani, carii să vor crește într-acest Institut, să

institutul sarmanilor copii 2socotește mai cu osebire ai statului încât stăpânirea după trebuințele sale va putea să-i întrebuințeze după cum va socoti mai cu cuviință, luând în băgare de seamă și fireasca lor aplecare.
Art: 44. De la șapte ani în sus, băeții să se dăspărțească de fete și băeții să înceapă a învăța carte la școala națională.
Art: 45. Când vor ajunge băeții în vârstă de doisprezece ani să se dea la meșteșug, sau la ostășie, fieșcare după aplecarea sa, iar cei ce vor da semne de duh mai înalt și dă silință mai osebită la învățătură, să se așeze în școala națională, ca făcând tot cursul învățăturilor, unii să se trimiță la academiile Evropei ca să aducă în țară științele și meșteșugurile de lipsă, și alți să se întrebuințezi în slujba statului.
Art: 46. Fetele după ce vor ajunge în vârstă de șapte ani să înceapă a învăța carte după împrumutata învățătură la doi dascăli, ce să vor orândui înadins, carii să nu le învețe alt de cât a citi și a scrie curat, Catihismul și cele patru lucrări ale Aritmeticii; acești dascăli să se aleagă cu mare îngrijire, și de să poate să fie trecuți în vârstă, familiști și cu purtări lăudate, asemenea să vor tocmi într-adins doă dascălițe pentru învățătura lor, care să vor așăza în Institut la vremea aceasta, și cărora li să vor plăti lefi din casa rezervii Institutului.
Art: 47. Fetele să se deprinză la cusături, la croitoria fămeiască, la bucătărie, la spălătorie, și la alte asemenea meșteșuguri, cu care să se poată hrăni cu cinste.
Art: 48. Câștigul ce va eși din lucrul fetelor, să se pue la păstrare pă seama lor ca să le slujască drept zestre la întâmplare de măritiș sau altă așăzare cinstită.
Art: 49. Când va cere cinevași din copii Institutului ca să-l ia de suflet, sau numai ca să-l crească, și pă urmă să-l căpătuiască, să i să dea cu legături în scris și chezășii temeinice, însă băeții ori de ce vârstă vor fi, dar fetele de să vor cere de parte bărbătească să se dea numai până la vârstă de opt ani, iar cerându-să de parte fămeiască cunoscută de cinstită și cu oareșcare stare, să i să dea de orice vârstă și // făr’de întârziere, căci sfârșitul acestui Institut fiind buna căpătuire a sârmanilor, nimeni nu trebuie să împiedice norocirea lor […]”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Numărul școlilor elementare și cel al elevilor din Transilvania în 1841

Gazeta de Transilvania, 1843„Gazeta de Transilvania
(cu preanalta voie)
Anul al VI-lea
Nro 40. Brașov, 20 Maiu 1843.

Din Transilvania.

O plănsoare veche. Mai suferiți-ne și astădată a eși din pulberea școalei și a începe iarăș în foaie politică plănsoarea noastră asupra școalelor. N-aveți ce ne face: noi credem tare și vârtos cum că atăt biserica, căt și staturile și împărățiile își au singura temelie tare, dănuitoare și sigură numai în școale, iar nu în arme, care ruginesc, nici în monede, care se cheltuiesc și se răpesc – și care amăndoaă fără știință, fără înțelepciune se fac de unealtă iadului, în loc de a sluji cu ele ceriului. Ascultați Vestitorul maghiar din Cluj, căruia i se deschid mai cu îndelete arhivele publice, în Nr. 41 al său împărtășește starea școalelor elementare (începătoare) cu numeri, uscați, reci, însă atăt mai puternici, după cum se afla pe anul 1841 în toată Transilvania. Să cuvine a ști, că prințipatul acesta numără cetăți, orașe, orășele și sate cu totul 2840. În aceste lăcuințe se afla în anul aci însemnat școale poporane elementare 1628, iar învățetori (profesori, dascali) bărbați 1628 și femei 801, iar școlari prunci 38.337 și școlărițe 21.699, școlarii cu toții sexu bărbătesc și femeiesc 60.036.

Din acele școale elementare limba maghiară se întrebue în 962, cea nemțască în 355 și cea romănească în 298, iar amestecate în 13.

În cele 11 comitaturi și 2 districturi (nemeșimea cu iobăgimea) pe 2083 lăcuințe (orașe și sate) cad numai 613 școale elementare. Pe lăcuințele săcuilor, care sânt numai 488 se vin 471 școale, prin urmare mai în tot locul școală. Iar în pămăntul lăcuit de sasi în cele 282 lăcuințe se află 544 școale cu 30.452 școlari. Peste tot în comitaturi se socotește 1 școlariu la 81 suflete: în Săcuime 1 la 26 și în Săsime 1 la 11. Iată (?) cea sigură, după care poți judeca starea culturei religioase, morale și intelectuale la națiile lăcuitoare în Transilvania și iată, că aci mi s-au dat prilejul dorit de a alătura în parte populația școalelor cu a temnițelor. Într-aceea să nu grăbim cu judecata, ci să mai adăogăm și următoarele daturi după confesiile religioase:

În Transilvania populația romano-catolicilor (unguri, nemți ș.a.) suie la 200.000 și are 212 școale elementare cu 11.299 școlari.

Reformați (unguri) 330.000 cu 587 școale și 13.288 școlari.

Luterani 212.000 cu 337 școale și 22.278 școlari.

Unitari (soținiani(?) tot unguri) 48.100 cu 193 școale și 3703 școlari.

Romăni greco-uniți 560.000 numai cu 14 școale elementare și 517 școlari.

Romănii greco-neuniți 560.000 cu 285 școale și 8951 școlari.

Să învățăm de rost acești numeri muți, căci ei cuprind pentru noi învățătură adăncă și totdeodată prea tristă, rușinătoare. Romănii un milion și 120 mii au cele mai puține și cele mai ticăloase școale! […]”

Sursa: Biblioteca Digitală Transsilvanica.

Post Navigation