Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Februarie, 2017”

Ghiciri pe mână sau Arta de a preghici prin diversele semne ale mânei

calendar-cu-prevestirile-adevaratului-astronom-antic-cazamia-1„Calendar cu prevestirile adevăratului astronom antic Cazamia pentru anul visect 1856.
Calculat cu acorateță după modernul sistem solar, și aplicat cu schimbarea timpului în fiecare sezon, în fiecare pătrar al luminilor și al fertilității anuale, după gradele și temperatura Țerii Romanești, a Moldaviei și a toată antica lor întindere.
De bătrânul I. G. Gorjan.
Ilustrat cu forterețele ruse din Marea Baltica Kronstadt, Elsingfors și Sveaborg.
București.
Tipografia bisericească din Sf. Mitropolie.

Helsinki

Helsinki

calendar-cu-prevestirile-adevaratului-astronom-antic-cazamia-3Ghiciri pe mână sau Arta de a preghici prin diversele semne ale mânei.
Observații generale

Mâna este organul pipăirei, adică cel mai sigur simț cu care s-a dotat (înzestrat) omul de la natură. După părerile a mai multor ghicitori pe mână, am fi putut să împărțim feluritele semne ale mânei în văi și munți, întroducând la esplicația noastră zodiile cu cele douăsprezece semne ale zodiacului. Dar însă, în secolul de acum, sciința a făcut așa mari progrese, încât putem descri arta aceasta cu mai multă lămurire și simplitate. Povățuiți de asemenea principii, noi ne vom întemeia preghicirile pe mâna stângă carea, lucrând mai puțin, își păstrează semnele mai curate; și vom diviza părțile ei în douăsprezece, precum se văd în preespusul semn […]

calendar-cu-prevestirile-adevaratului-astronom-antic-cazamia-4Degetele care au aceeași grosime la rădăcina și la vârful lor, dovedesc bunătate, sinceritate și iubire de dreptate din partea celui ce le are.

Degetele subțiri, este un mare semn de slăbiciune; și putem zice că femeea ce are astfel de mâini, are toate defectele sexului ei, fără a poseda niciuna din cualitățile lui.

Dacă degetele sunt așa de încovoiate încât să fie plecate spre înăuntrul mânei, aceasta înțelege viclenie și amăgire; femeea cu asemenea mână se privește de periculoasă.

Iar dacă din contra degetele sunt așa de mlădioase încât să se întoarcă spre dosul mânei, atunci este cel mai sigur semn de istețime și de bunătate.

Dacă degetele sunt groase la încheieturi și supțiri la fluerile lor, este semn de caracter resucit și de puțină bunătate.

calendar-cu-prevestirile-adevaratului-astronom-antic-cazamia-5Împărțirea mânei.

No 1. – Este dunga vieții, carea ia începutul d’între degetul cel mare și d’între cel arătător, și se întinde până la rădăcina celui mare. Când această dungă va fi dreaptă și lungă, prevestește viață fericită; iar precurmată fiind, viață cu necazuri.

No 2. – Este o înălțime sau muntișor ce se află la rădăcina celui mare, și ține până pe lângă dunga vieții; dacă această moviliță sau muntișor este moale la pipăit, netedă și albă, ne vestește iubire de desfătări, dorință de a place și mari întreprinderi amoroase. Dacă din contra această moviliță este aspră, roșeatică și vârtoasă, arată bogățiă dinpreună cu sgârcenie, tărie de inimă, și câte alte vițiuri se nasc din egoism.

No 3. – Este dunga spiritului; dacă este dreaptă, netedă și curat trasă, prezice prudență și cunoștințe profunde; iar precurmată fiind de alte cute peste mizloc, este semn de spirit mic și tămpit.

No 4. – Este oareșcum tot același cu dunga de sub No 3; ferice de cel ce are semnul acesta; onoarea, gloria și fericirea vor alerga după dânsul.

No 5. – Dunga fericirei; se începe la rădăcina degetului arătător și a celui mizlociu; daca această dungă este dreaptă, netedă și bine trasă, și se întinde până la sfârșitul palmei, arată bun caracter de om, iubitor de liniște și de regulă; iară dacă dinpotrivă această dungă este adâncă săpată, roșie și curmată de alte mici cute orizontale, atunci // arată mânie, nedreptate, și tărie de inimă. Dacă însă dunga aceasta este cu ramuri mici p’între ea, care se perd în mizlocul ei, este semn de sintimente înalte și nobile […]”

Sursa: Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași.

Miron Costin, Cronica țărilor Moldovei și Munteniei, 1677 (cu un dicționar latin-român)

miron-costin-cronica-polona-1miron-costin-cronica-polona-2„Despre limba volohă sau rumânească

Cea mai strălucită dovadă a acestui popor, de unde se trage, este limba lui, care este adevărată latină, stricată, ca și italiana. Am avut un ban de aramă găsit în pământ lîngă Roman, pe care erau foarte lămurite cuvintele acestea: hereditas romana, iar acum moldovenii numesc hereditas – herghelie, așa s-a stricat acea limbă în vremea îndelungată, care ce nu schimbă și nu strică pe lume? Totuși, întreaga temelie a vorbirii și până astăzi se ține pe limba latină, și o parte din cuvinte stau neschimbate nici măcar cu o literă. Cea mai mare parte însă a cuvintelor este la fel sau la început, sau la mijloc, sau la sfârșitul cuvântului; o parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească. Înfățișez și o probă a acestei limbi:

miron-costin-cronica-polona-3Substantive:

homo – omul
sanguis – syndzie (sânge)
caput – capul
mens – mynte
frons – frunte
scientia – szcynca (șțiința)
supercilia – sprinczene (sprâncene)
oculus – okiul
nasus – nasul
facies – faca (fața)
ora – gura
bacia – budza
lingua – limba
dentes – dincy (dinți)
mustax – mustaca (mustața)
barba – barba
pectus – pieptul
anima – inima”

Sursa: polona.pl
Traducerea după: Miron Costin, Opere alese, București, 1966

Rugăciuni pentru dobitoacele bolnave, Râmnic, 1744

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-1„Oamenii ai cărora vor fi dobitoacele bolnave, întâiu să se ispoveduiască curat dintru toată inima sa și să dea milostenie după a sa putință. Și săvârșind dumnezeiasca liturghie și osfeștaniia, dinpreună cu preotul, și mergând la dobitoacele cele bolnave, preotul luându-și epatrahirul, zice: Binecuvântează-ne, Doamne […]

Și adunând toate dobitoacele cele bolnave înaintea sa, căutând spre Răsărit, zicem: Domnului să ne rugăm, iar noi, Doamne, miluiaște-ne. Și îndată începe rugăciunea aceasta:

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-2Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel mare și puternic, care stăpânești viiața și moartea, și mântuiești pre oameni și pre dobitoace, și auzi de grabă pre cei ce să roagă Ție cu credință, și cu milostivire dăruești cererea lor, noi, nevrednicii, robii tăi căzând cu credință cu smerenie și cu inimă zdrobită ne rugăm și ne cucerim ție, caută cu milă spre dobitoacele acestea care cu grea boală și cumplită durere sânt cuprinse, cu puterea blagosloveniei tale degrabă le vindecă, și stingând văpaia care din lăuntru le arde pre dânsele și alinând boala, stricarea văzduhului care le piiarde pre dânsele, întru bună prefacere să o întorci. Și orice lucrare iaste pentru dânsele sau într-însele de vicleni draci, cu vrăji, cu descântece, sau cu alt feliu de vicleană meșteșugire a vrăjitorilor și toată // răotatea care cu drăcească asupreală să aduce preste dânsele, de grabă o gonește […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-3Apoi îndată cetește molitva aceasta de blestem

Blestemu-vă pre voi întru totu viclenilor și mai marilor stăpânitori ai răotăților blestemaților și urâților draci, carii dintru voi iaste, și câți sânteți, carii cu descântece și cu farmece și cu fapte rele sânteți trimiși aicea, de la vicleanul om, care pre sineși s-au închinat voao, și v-au trimis de turburați cu răul

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-4vihor casa sau locul acesta, și cu rele și înfricoșate năluciri scârbiți și faceți rău celor ce lăcuesc într-însul, blestemu-vă și tare vă poruncesc cu numele cel întru tot puternic al unuia și a tot stăpânitoriului Dumnezeu, cel întru Sfânta Troiță, al Tatălui și Fiiului și al Duhului Sfânt, și cu puterea cinstitei și de viiață făcătoarei Cruci, și a tot mântuitoarelor patimi și cu moartea cea făcătoare de viiață a Domnului nostru Iisus Hristos, prin care toată întunecata și cumplita voastră stăpânire, asupra oamenilor și asupra a toată dumnezeiasca zidire, a voastră mucenie iaste surpată și defăimată. Ca de acuma cu toate vrăjile și descântecele și farmecele voastre, de grabă să fugiți din locul sau casa // aceasta. Și de acum înainte, nicidecum niciodinioară să vă mai întoarceți. Deci nimica să nu zăboviți, o, blestemaților, carii din ceriuri sânteți lepădați, ci vă întoarceți înapoi și de grabă cu toate răotățile voastre de aicea departe să fugiți […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-5Aceste sfinte rugăciuni tălmăcitu-s-au de cuviosul dascal kir Leontii, ieromonahul Tismanii, de pe limba slovenească pre limba rumânească, în sfânta episcopie a Râbnicului. 7253 Septemvrie 4, fiind episcop iubitoriul de Dumnezeu kir Climent.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Post Navigation