Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “România”

Ziarul revoluționar „Poporul suveran”, București, 1848

poporul-suveran-1„Poporul suveran
Gazetă politică și litterară.
Libertate, egalitate, fraternitate
București. Sâmbătă 19 Iunie. Anul 1848

Ținta acestui jurnal este a sprijini drepturile poporului român. Glasul său se va ridica cu energie în contra tiranii; dar nu va rămânea mut nici împotriva poporului când acesta va abuza de libertatea de care se bucură; însă aceasta va fi ca să-l lumine și să-l întoarcă de la orice urmare i-ar compromita libertatea și ar aduce Patria la peire și anarhie. Redacția acestii foi va priimi orice plângere dreaptă a cetățenilor și va face să resune coloanele sale în favorul celor nedreptățiți. Va avea drept țintă asemenea unirea provinciilor române și tot ce va putea duce Româniea la fericire și la mărire.”

poporul-suveran-2

Nr. din 19 Iulie 1848

„Unirea Moldovii cu Țara Românească

De la adunarea națională depândă fericirea patriei.
Această adunare trebue să se pătrunză, că una din cestiile principale, este unirea Moldovei cu Țara Românească.

Străbunii noștri au înțeles foloasele unei asemenea uniri. Astfel vedem pe Mihai Bravul redicând arme în contra fraților noștri din Moldova, numai ca să poată ajunge la ținta sa; apoi un Ștefan și alții.

Fanarioții încă înțeleseră importanța aceștii uniri, și temându-se de dânsa, o anulară prin resboaiele ce făcuseră să se aprinză între ambele principate în timpii lui Vasile vodă al Moldavii, Matei Basarab al Țării Române. În fine fanariotul pe de o parte rescolea focul nestins al răsboiului intre ambele principate, ca să ațâțe ura între frați și să slăbească puterea românului; iar pe

poporul-suveran-3de alta întroducea corupția în țară. Ei reusiră.

Acum însă când principul unirii se pune în lucrare de toate națiile, când strein cu strein voiește a se înfrăți, vom fi noi de altă ideie, noi care firește suntem frați și care am declarat frăție, dreptate?

Nu, nu; să lipsească acele barieri ce par că s-au pus în adins ca să oprească frate pe frate a se înbrățișa. Iar una din cestile cele mai importante de care adunarea națională trebue a se pătrunde, să fie aceasta, fiindcă numai aceasta poate să ducă România la mărire și adevărată fericire.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Așteptările românilor din Principate de la Rusia (1848)

Din Gazeta de Transilvania, Brașov, nr. 47 din 10 Iunie 1848

Din Gazeta de Transilvania, Brașov, nr. 47 din 10 Iunie 1848

„Moldavo-România. București, 5 Iunie […]
Noi încă sântem din aceia, carii astădată condemnăm satirele, însă nu pentru că ne-am teme de ele, ci pentru că timpul lor a trecut, și acum sosi altul al manifestațiilor categorice. Noi ne mirarăm și până acum, pentru ce patrioții moldavo-români bătrâni și tineri nu se îmvoiră între sine a descoperi într-un ton bărbătesc și totodată sincer tot ce le zace pe inimă în privința Rusiei, pentru ca să se aleagă odată la vreo parte și să se lămuriască toate raporturile către protectorat. Mulți sânt de părere, că D. Diuhamel ar trebui să auză unele ca acestea:

1) Noi mulțumim Rusiei pentru cât ne-au ajutat a scăpa de asuprelile altora.

2) Noi ne simțim destoinici a ne stăpâni preaiubita noastră patrie Moldavo-România și a nutri aici numai naționalitatea noastră curat română, cu nici un element străin mai mult prihănită, și fără a cere ajutoriu străin, prin urmare nu voim a ne supune niciodată Rusiei politicește, nicidecum nu voim a schimba un domn cu altul, ci poftim și pretindem a rămânea neatârnători cu totul; însă

3) Noi sântem hotărâți tare și vârtos a rămânea și neutrali, adecă a nu cumpăni

Gazeta de Transilvania, 1848, nr. 47 (cereri catre Rusia)pe viitoriu nici la o parte, spre nici un interes al vreunei puteri ori vecine ori depărtate, ci pretindem a ni se lăsa noă Dunărea și linia Mărei Negre cea de cătră noi supt a noastră pază și stăpânire în folosul tuturor și spre a nimănui stricare sau primejduire, din care pricină

4) Cerem de la împăratul Rusiei, ca cu puterea ce are să mijlociască a ni se rentrupa Besarabia, carea s-au luat de la noi cu călcarea dreptului neamurilor; pentru că Turcia nu era volnică a da ceea ce nu era a ei și nici Rusia nu avea dreptate a cuprinde o provincie ce Turcia nu o putea da; căci după ce Rusia se învoi la 1829 cu Turcia, ca să ni se dea îndărăpt cetățile și ținuturile din stânga Dunării cuprinse de turci prin silă cu călcarea vechilor tractate, să rămână consecventă, să ne dea îndărăpt și Besarabia*, carea tot pe acea cale o răpise Poarta și o dăduse cum nu se cădea, – aceasta cerem cu atât mai vârtos, cu cât noi dacă nu luăm parte formală națională din corăbierea pe Marea Neagră, niciodată nu putem fi tari și sănătoși, când din contră Rusiei nici nu i se cunoaște că au lăsat acea provințioară punând iarăș hotar între noi și Rusia Nistrul;

5) Împăratul Rusiei să nu sufere a ni se pune pedici la mijloc, dacă noi ne vom încerca a uni România cu Moldavia cel mai puțin într-o confederație mai strinsă, carea deși nu mare în sine, să o numim Confederația Danubiană;

6) Împăratul să arate cătră noi și o altă generositate, să ne dea din cale acum îndată general-consulatul, ca censor al purtării Domnilor noștri, care precum zecimile de ani au adeverit, niciodată nu ne-a fost de vreun folos, nici a fost în stare a abate răul de la patria noastră, iar pe viitoriu ne poate fi numai spre stricare oprind, și smintind roatele mașinei guberniale, pe care ar trebui să le controleze constituția și opinia publică, iar nu un consul singur, un om corruptibil ca toți oamenii.

*Austria, carea nu e străină a vedea renașterea Poloniei, n-ar fi străină a slobozi și Bucovina.”

Sursa: Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov

Acte de botez, vaccinare și de cununie de la mijlocul sec. XIX

Act de botez„Act de botez.

La… ale lunii… anul o mie opt sute cinci-zeci și opt au născut… cu legiuitul dumisale soțu anume… din mahalaoa… orașul… fi…, și astăzi la… ale lunii… anul o mie opt sute cinci-zeci și optu s-a botezat în legea pravoslavnică a bisericii răsăritului, de subt-iscălitul preotu al bisericii… dându-i-se numele… de nașul său… sin… din mahalaoa… orașul…”

Bilet de vaccin„Bilet de vacsină

Numele…
Porecla…
Vârsta 6
S-a ahtuit la 18 luna… în…
Doctor…”

Act de cununie„Act de cununie.

Astăzi la 19 zile ale lunii lui ghenarie anul o mie opt-sute șase-zeci și 4 la orașul B(ucurești), mahalaoa… județul Ilfov s-a cununat Dumnealui… fiiul D. … cu D. … fiica D. … din mahalaoa… orașul… județul Ilfov în Religia Ortodoxă a bisericii răsăritului. Dumnealui întru… cununie, și Dumneaei întru… cununie, naș fiindu-le D. … cu D. … Și spre încredințare s-a dat atât la mâna D. ginerelui cât și mâna miresii, câte un asemenea act. Anul 1864.”

Sursa: Muzeul Municipiului București

Post Navigation