Tipărituri vechi

românești sau despre români

Vornicul Costache Conachi despre relațiile dintre locuitorii Moldovei și cei ai Țării Românești (1829-1830)

Costache Conachi 1

Socotința vornicului Costache Conachi, delegatul ales de Divanul Obștesc al Moldovei în comitetul de elaborare a Regulamentului Organic, privind problema relațiilor dintre locuitorii celor două principate, Moldova și Țara Românească:

„Preaputernica ocrotitoare, împărăția a tuturor Rosiilor, cu primirea și bunăvoință a Înaltei Porți otomanicești, prin al 5-lea articol al tractatului de Adrianopole înnoind părăsita capitulație a prințipaturilor Moldo-Valahia cu Înalta Poartă, au înnoit a lor firești și idicești însușiri, înființându-le granițile și hotarele vechi, slobozindu-le tot felul de negoț și plutirea fără de nici o oprire și plată pe toată Dunărea și ridicându-le toate asupririle câte din vreme s-au fost vârât asupra prințipaturilor.

Dintr-un prințipion ca acesta purcegând de sine, izvorăsc dreptățile pentru amândouă prințipaturile de a-și căuta și cerceta între dânsele însușirile și folosurile vecinătății lor, de la care sâla și nerânduiala cetățenilor serhatlâi, și nedumerirea streinilor domni le depărtasă. Așadar, ca niște noroade coborâtoare dintr-o spiță, închinătoare de o lege, vorovitoare de o limbă, cu aceleași pravili, obiceiuri și port, aceste sânt principiile a tăcutei dreptăți ce pururea au avut lăcuitorii unui prințipat cătră altul, de a fi priimiți în slujbe, de a dobândi dreptățile evgheniii și a proprietății, și altele ca aceste, unii în țara altora. Și tot aceste sânt principiile a împărtășirilor mărginenilor, fără de nici o împiedecare. Ele acum pășăsc cu cea mai bună cugetare de prietenie și liniște cătră următătoarele de îmbe părțile îndatoriri:

O comisie închegată din doi boieri din partea Valahiei și de doi din partea Moldovei, cu doi geometri ai staturilor, să va alcătui în Focșani, ce este oraș mărginelic, cari comisie va avea drept îndatorirea sa:

1. Despărțirea dintre amândouă prințipaturile pe cele adevărate hotară, cu sămne nestrămutate, după o pătrunzătoare localnică cercetare, la care vor sluji drept temei:

A. Hotarnicile, dacă vor fi a prințipaturilor, cu dovedirea

Costache Conachi 2

sămnelor ce vor arăta pe fața pământului.

B. În lipsa hotarnicilor, documenturile moșiilor de pe margine a proprietarilor de îmbe părțile.

V. În lipsa și a documenturilor, urmarea stăpânirii după știința lăcuitorilor bătrâni adiverită prin carte de blestem. Să înțelege că sâlnica pășire a sarhatlâilor, precum și slăbănoaga îngăduire a domnilor străini nu au a fi luate în băgare de samă, precum nu s-au luat nici la Hotin. Urmările turcilor sarhatlâi împotriva prințipaturilor cu călcările din hotară, cu cosârile în sâlă de ierburi, cu sămănatul și pășunatul fără plată, cu răpirea de lăcuitori, cu plăți pe plutile trecătoare pe Sâret, cu plăți pentru măcinat pe la mori, și alte multe feliuri de răpiri, nu pot fi luate drept dovezi de obicei sau de rânduieli căci atunce ar fi a legiui nelegiuirile și a îmbrăca cu dreptăți de asemenea urmări pe locuitorii Ibrăilii.

2-lea. Cercetarea și așăzarea unor pravile cu de-amăruntul despre slobozirea folosintelor lăcuitorești și despre oprirea de vătămare a îmbe părților în privirea unui prințipat cătră altul având de temei prințipiile așăzate prin reglementuri, care prințipii într-al Moldaviei sânt:

A. artic. 152. Exportația și importația din Moldova în Țara Românească și din Țara Românească în Moldova, a tuturor acelor producturi pământești ce s-ar cunoaște deopotrivă folositoare pentru amândouă părțile, sânt slobode și fără nici o plată de vamă spre înlesnirea și hrana lăcuitorilor, învecinate împărtășiri a mărginenilor îmbelor prințipaturi, care din învechime s-au urmat cu toată slobozănia în căsătorii, în cumetrii, în chezășii și altele de acest fel apropiete amestecări au fost temeiul a unii împreună viețuiri și societăți; pentru aceasta, trecerea spre hrană și la trebuințele unei părți cătră alta, cumpărarea și vânzarea între dânșii și pe la târgurile și pe la sate, de vin, de pâine și cherestele, de îmbrăcăminte, trecerea și aducerea de cherestele, lemne, cercuri, măcinatul și tot felul de întrebuințări, au fost slobodă și neîmpiedecată de plăți de vămi și de oricare altă dare, afară de nejignirea dreptăților proprietarilor […]”

Sursa transcrierii: Gheorghe Ungureanu, Dumitru Ivănescu, Virginia Isac, Documente din arhive ieșene, vol. I, București, 1976

Sursa imaginilor: Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: