„† Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare. Am dat, cu fiii mei, Olecsandro și Bogdan, slugii noastre Ivanăș (Ionaș) Viteazul, pentru credincioasa lui slujbă, 3 sate pe Siret, uric, lui, cu tot venitul, în veac, și copiilor lui, și nepoților lui, și strănepoților lui, și răstrănepoților lui, cu tot dreptul. Numele satelor: Ciorsaceuți și Vladimirăuți și Bucurăuți.
Iar hotarul lor să fie din jos de Marâșeuți, valul care este de-a curmezișul Câmpului, până la Siret, apoi pe cealaltă parte a Siretului, la capătul de jos al poienii, o movilă, și de acolo, drept peste luncă, la fântână, o movilă, și de acolo drept la bucovină, o movilă, și de acolo, pe marginea bucovinei, în sus, până la hotarul lui Șerb(ăn)escu, la tei, o movilă, de acolo către topliță, acolo o movilă, și de acolo către Siret, movila de la mijloc, și de acolo, (peste) Siret, în sus, până la bucovina cea mare, pe unde iese drumul de la Dobrinăuți, la capătul Câmpului, și de acolo, pe marginea bucovinei, pe deal la vale, până la val. Acesta îi este hotarul întregului ocol.
Iar la aceasta este credința mea și credința fiilor mei, credința jupanului Iuga al lui Giurgiu, credința jupanului Stețco și cu frații lui, credința lui Bratul Netedul, credința lui Stanislav, credința panului Drăgoi, credința lui Andriaș și a panului Giurgiu, credința panului Draguș viteazul, credința lui Stravici, credința panului Vlad, a panului Ghidea, a panului Grozea, credința panului Costea, credința lui Oriș, credința tuturor boierilor moldoveni.
Iar pentru tăria acesteia și pentru pomenire, am poruncit să se atârne pecetea noastră cea mare, ca să nu fie clintită aceasta niciodată, în veac.
S-a scris cartea în anul 6900 [1392] deplin, luna martie, în 30 zile, în cetatea noastră, a lui Roman voievod.”
Sursa foto: Arhivele Naționale ale României (pe monasterium.net).
Sursa traducerii: Documenta Romaniae Historica. Seria A. Moldova, vol. I (1384-1448), București, 1975 (pe www.dacoromanica.ro).