Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Februarie, 2016”

Știre despre cutremurul din ianuarie 1838 în ziarul „Romania” (București)

Nr. 11 din 13 ianuarie 1838

Nr. 11 din 13 ianuarie 1838

„București

Cu inima plină de durere pomenim grozavul cutremur de marți de la 11 Ianuarie și care în București s-a simțit seara la 9 ceasuri fără un sfert. Mai întâi un șuerat și pe urmă un bâjâit spăimântător a prevestit întâmplarea aceasta care a umplut pe toți de groază nespusă. În grabă după aceea au urmat clătinările pământului și vreo câteva isbituri puternice care au înghețat inimile tuturor de spaimă. Norocire că sguduiturile acestii întâmplări care s-au făcut în undulații, n-au ținut mai mult decât vreo câteva secunde, și lumea era încă deșteaptă, încât au putut lua măsuri de scăpare.

Spaimă și primejdie mare era în teatru unde se reprezenta Angelo de trupa franțozească, și unde se afla față Măria Sa Prea Înălțatul nostru Domn, o mare parte din nobleță și mulțime mare de public. La cele dintâi semne de cutremur a încetat reprezentația; îmbulzeala tuturor care vrea să scape afară, spaima și țipetele damelor și groaza tuturor de obște, îmfățișa o șenă foarte spăimântătoare. Măria Sa Prea Înălțatul nostru Domn alerga în toate părțile teatrului ca să însufle curaj în inimile cele slabe și să aducă ajutor la persoanele ce avea trebuință. După ce a încetat cutremurul, și după ce s-a liniștit lumea din teatru, Măria Sa, pe jos, a plecat prin oraș ca să vază stricăciunile pricinuite de această întâmplare ale căria urmări au fost grozave, și să dea porunci spre mângâerea, ușurarea și ajutorul acelora care au fost jertfe ale acestui cutremur.

Puține zidiri din București au rămas nevătămate; toate mai mult sau mai puțin au pătimit stricăciuni simțitoare. Pe lângă aceste pagubi, avem să plângem nenorocirea multora care și-au pierdut viața sub dărâmăturile de case, păreți și coșuri ce au căzut pe dânșii și i-au îngropat în ruinele lor.”

Sursa fotocopiei: Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași.

Anunțuri

Mica publicitate în „Cantor de avis și comers” (București, 1838)

Cantor de avis si comers, Bucuresti, 1838

„Cantor de avis și comers. Nro. 33. Vineri 25 Noemvr. București. 1838.”

Cantor de avis si comers, nr. 33

„O guvernantă franțeză din Orleans ce au venit ieri în capitală, caută a întra la o casă de boer ca Guvernantă pentru copii a învăța franțozește după cea mai frumoasă limbă de Orleans după Gramatică asemenea și în limba nemțească poate a învăța, cum și lucru casii în cusătură poate învăța coconițele. Această femeie ieste în vârstă de 30 de ani, are sintementuri bune și atestaturi; doritorii de a avea această Guvernantă, să îndreptează la Cantorul de Avis.”

Nr. 92 din 22 Iulie

Nr. 92 din 22 Iulie

„Moșia Doicești din județul Dâmboviții în suma de stânjini peste o mie, cu clăcași ca la 40 case, cu doă roate de moară pe apa Ialomiții, cu livezi de pruni și de fânețe, cu locuri de arături, cu vaduri de cârciumă și alte îmbunătățiri este de vânzare. Cel ce va fi doritor a o cumpăra să se arate la dumnealui Căminar Costache Mavrocordat proprietarul în casele D-lui la Gorgan spre a să tocmi.”

Nr. 94 din 29 Iulie

Nr. 94 din 29 Iulie

„În ulița franțozească este o casă mare evropienească de închiriat; în catul de sus are opt odăi cu salon mare la uliță, deasupra catului de sus o sală mare și o odae, în catul de jos o bucătărie, doă odăi pentru slugi, grajdu boltit pentru 6 cai, șopron pentru doă trăsuri, pimniță bună, și loc de lemne. Doritorii de închiriat să să îndrepteze la Cantorul de Avis.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Boala amorului și periodurile ei (1838)

Foaie pentru minte, 1838

Din Foaie pentru minte, inimă și literatură, Brașov, Nr. 17, 22 Octombrie 1838

„Toți fiii oamenilor, fie mari sau mici, groși sau sulegeți (trași), frumoși sau urâți, trăind în viață cad vreodată în primejdie de a să amoreza. Ochii tuturor fetițelor să par atunci a fi un soare, glasul // femeilor tonuri din lăcașurile cerești, veșmintele lor aripi de înger; pe din dărăptul buclelor pândesc amoruri, mintea și filosofia rămân îngropate. E lucru folositoriu a cunoaște mai de aproape simptomele acestii boale, întru care înțeleptul să preface în nebun, sumețul în umilit și bogatul în sărac, ca să ne știm păzi de săgețile orbului Amor. Boala amorului are răstimpii săi și este lipicioasă. Pentru aceasta ascultați și întrebuințați mijloace apărătoare din vreme.

Răstâmpul I-lea. Privești la o fetiță. Te simți nu știu cum. Te năpădește rumenul în față, ochii îți cad în jos. Niște visuri șoade. Oareșcare neodihnă. Toate fetițăle ți să par de îngeri, dar una de zână. (Aceasta e simpotoma cea dintâiu de turburarea minții) Treci adese pe la fereastra ei, mergi la adunări unde să află dânsa; vreai să-i vorbești, dar ești mut ca peștele. – Mijloace de vindecare: Trăește vesel între prietini mulți, ferește-te să nu vezi fetița în 14 zile, la 21 zile ești vindecat.

Răst. II. Juri pe croitoriul să-ți gătească hainele după moda cea mai noă. Îți arzi bucle și de poți lași mustețe. Măhrama la gât o legi a la morbleu. Vorbești doă-trei cuvinte cu fetița, și ești mulțumit. Te încumeți a o apuca de mână, și ești fericit (Simptoma a doa de turburarea minții) – Dohtorie: Bolnavul să bea acuma pravuri răcoritoare și apă cu zăhar, să citească gazete multe, să îmvețe matematica, să să ferească de romanțe. În patru săptămâni îți vine mintea binișor la loc.

Răst. 3. Îți cumperi ghitară și vreai să cânți. Îți iai cal să călărești pe dinaintea ferestrii ceii iubite. Somnul îți fuge. Vreai să faci versuri și turbi de năcaz că nu poți. Încetezi a lucra, vii la cuget că fără dânsa nu este fericire pe pământ (A treia simptomă de nebunie) – Dohtorie: Pațientul să-și sloboaze sânge, să-și facă adese băi răci. Să facă datorii multe ca să-l caute creditorii mai adese. Apoi să călătorească în cinci săptămâni.

Răst. 4. Simptomele să fac tot mai primejdioase. Începi să scrii numele iubitei în scoarța copacilor și în năsip. Cânți versuri rele neregulate, porți în sân câte o floricică scăpată de fetiță. Privești la lună și faci soneturi. Iubita îți privește odată prietinește în ochi, tu gândești că este amorezată de moarte în tine. Vai de om de va vorbi ea și cu altul. (Aceasta e simptoma a patra de turburarea minții) Dohtorie: Călătorește doă zile una după alta într-un car de apă acră (borviz) întră la îmvățătură în seminariul de la C** pe trei ani; când te întorci, amoreza ori e măritată ori fată trecută. Atunci râzi de tine însuți, și ești sănătos.

Răst. 5. Ferbințeală ca de friguri de 33 graduri în termometrul lui Reaumur, primejdie de somnambulism și de lunăticie. Îți aduni tot curajul, înveți cântările cele mai noă, cazi la picioarele iubitei (Simptoma a cincea și cea mai primejdioasă de turburarea minții)(Va urma).”

Sursa: Biblioteca Digitală Transsilvanica (continuarea în Nr. 18, p. 144)

Post Navigation