Inscripții de pe biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului

Biserica Sf. Nicolae

Fragmente din pictura exterioara

Foaie pentru minte, inimă și literatură, Brașov, nr. 4 din 21 Ianuarie 1840, în care s-a publicat traducerea inscripțiilor slavone de pe biserica Sf. Nicolae. Sursa foto: Biblioteca Digitală BCU Cluj

„Însemnarea inscripții ce să află săpată în piatră în limba bulgărească deasupra uși(i) sf. biserici ce-i de căpătenie, tradusă pe românie:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, s-au început și s-au zidit această din lăuntru sfântă biserică, din dumnezeiasca îndemnare de la niște iubitori de Hrstos creștini, cu darea și cu mila blagocestivilor domni de la Moldavia și Valahia în numele adormirei Maici Precesti și Sf. Ierarh și făcătoriu de minuni Nicolae.

După aceia în leat 7092 [=anul 1584] și de la blagocestivul Petru voevod ce să zicea Cercel, văzând aceasta biserică învechită și neînpodobită, cu râvna dumnezeiască s-au aprins, și înpodobind toate cele dumnezeiești și ale sfinților chipuri, au zidit pomenire, și s-au săvârșit și s-au săpat.

După aceasta în leat 7103 [=1595] și iubitoriul de Hristos Domnul Aron voevod stăpânitoriul Moldaviei, au urmat acestor buni domni, au închipuit și pomelnic și au deres toate care să văd, cele dumnezeești și ale sfinților scrise și au zidit. Și de acum pre cine va alege Dumnezeu ca să fie Domn, mai mult să miluiască și să dea spre pomenirea sa. În leat 7107 (de la Hristos 1595 mai 13)[corect: 1599].

Pe stâlpul din dreapta:

Pre aceasta piatră a credinții au întărât Hristos Biserica Sa, carea porțile Iadului nu o vor birui, și s-au săvârșit acest lucru. În leat 7152, de la Hristos 1643 septembrie 15.

Pe stâlpul din stânga:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, s-au zidit acest al optulea stâlp, după asemănarea celor opt veacuri, în carea să săvârșesc cele următoare, și s-au început în anul 7151, de la Hristos 1642.

Împărtășit de Ioan Jipa, cetățean și neguțetoriu.”

Miniatură reprezentând biserica pe „Catalogul sfintei și dumnezăeștii biserici a Șcheailor, carea să află lăngă cetatea ce să chiamă Brașovu, scaunul Bârsei” (1683). Sursa: Muzeul Prima școală românească (aflat în curtea bisericii Sf. Nicolae)

Floarea darurilor, Snagov, 1700

„Floarea darurilor. Carte foarte frumoasă și de folos fieștecăruia creștin, carele va vrea să se înpodobească pre sine cu bunătăți. De pre grecie scoase pre rumănie. În zâlele prealuminatului Domn Ioan Constandin Băsarabă Voevod. Cu blagosloveniia preasfințitului Mitropolitului Kir Teodosie. Cu îndemnarea și cu cheltuiala dumnealui Constandin Păh. Sarachin sin Gheorghie dohtorul Criteanul. Și s-au tipărit în shinta mănăstire în Snagov. Vă leato 7208. Msț. Iunie. De smeritul Iermonah Antim Ivireanul.

Păcatul nebuniei, cap. 14

Nebuniia iaste păcat împrotivă înțelepției.
Platon au zis că sânt multe feliuri de nebuni: întâi sânt nebuni în toată vremea, precum sânt aceia carii la arătare sânt nebuni; și sânt alți oarecarii nebuni în oarecarele vremi

și într-acele vremi sânt și aceia ca și cei dintâi; alții iarăș, măcar că pricep, iară să înlunează. Și aceștea să chiamă lunateci. Sunt și alți nebuni din oțărâre, ca și aceia cărora le lipsește mintea și aceștea sânt mii de feliuri. Sunt nebuni carii au puțină minte, și aceștea sunt de patru feliuri: întâi, ca să nu socotească în lucrurile lui, ce să facă așa, precum le vine de la inemă, fără socotință. A doao, ca să nu vază înainte într-aceia, carea poate să facă. A treia, ca să fie foarte grabnec, și să nu pohtească vreun sfat în faptele lui. A patra, iaste ca să lase aceia ce trebuiaște pentru lene, să nu o înceapă.

Și poți să asemeni nebuniia pre boul cel sălbatec, carele după firea lui uraște și vrămășaște pururea tot lucrul roșu. Și când vor vânătorii să-l prinză, să îmbracă cu

haine roșii și merg unde iaste boul, și îndată boul, de pohtă mare ce are ca să-i vatăme, nimic nu socotește, ci aleargă asupra acelora. Iară vânătorii fugu, și să ascundu după un copaciu, carele l-au împodobit cu roșii; iar boul, părându-i că va lovi pre vânători, lovește cu cornul atâta de tare în copaciu, cât să înfige, și nu poate să-l mai scoață și vin vânătorii de-l ucig.

Solomon au zis: Nu vorbi niciodinioară cu nebunul, pentru că nu-i vor plăcea nicicum cuvintele tale, deaca nu vei zice aceia care-i place lui.

Încă: Atâta iaste ca să vorbească neștine cu nebunul cât și cu unul carele doarme.

Încăș: Când umblă nebunul pre cale, i să pare cum câți vede sânt toți nebuni ca și dânsul.

Încă: Nebunul să cunoaște pre râs, că-i

sare glasul lui, iară cel înțălept râde smerit.

Încă: Mai bine să te întimpini cu un leu și cu un ursu, când le iau puii, decât cu nebunul când iaste mâniosu.

Pentru nebuniia, spun la istoriile Râmului că într-o zî au încălicat Aristotele cu Alexandru la Machedonie. Și voinicii lui, carii era pedestri, mergea zicând pre cale: Dați-vă în laturi denaintea împăratului. Iară un nebun șădea desupra unii pietri, carea era în mijlocul drumului și nu vrea să se dea în laturi din cale; iară o slugă a împăratului veni ca să-l împingă de pre piatră. Și îndată zise Aristotel acei slugi, cunoscând că acela ce șădea pre piatră era nebun, zise:
– Nu clăti piatră de pre piatră, pentru căci nebunul cu adevărat nu iaste om.”

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Calendar așezat pe șapte planete (București, 1823)

„Calendariu pe 140 de anni, alcătuit pe șapte planete”

„Calendariu așesat pe șapte planete, în care să cuprind 140 de ani, începându-să de la 1816 și pănă la 1956, arătând timpurile anului cum și în fieștecarea zi, ce vreame va fi. Întocmit după clima megieșitelor locuri. Arată anii de la Hristos, mâna anului, crugul Lunii, themelia, cum și din Gromovnic, cutremurile, și tunetele, ce vremi vor să fie după aceaste seamne, și altele multe precum în Scară să arată. Acum într-acestași chip tipărit la anul 1823. Ianuarie 1.

„Blagoslovi-Vei cununa anului bunătății Tale, Doamne. Psalm 64, Stih 12.”

Din capitolul „Câteva curioznice aflări”

Cu ce fealiu de chip să poți învăța în doao minuturi pe mâță a scrie pe latinie, pe franțozie, și pe românie.

Scrie pe hârtie albă cu spirt de calacan [sulfat de fier], ce voești, și lasă să se usuce, și

scrisoarea ta va fi negreșit, iar de voești ca să fie la arătare, să moi laba mâții dinainte cea dreaptă cu apă, și o pune pre dânsa pe hârtiia pre carea tu o ai scris cu spirt de calacan, și ștearge cu laba înapoi și înainte, și atuncea scrisoarea cu mirare la privitori să va arăta neagră.

Cum să faci să fugă oaăle prin casă

Să iai oaă câte vei voi, și să faci borticeale la toate câte una mărișoare cât mazerea, și cât poți să te silești mai bine să cureți dintr-însele albutul și gălbinușul, după aceaia vâră într-însele lipitori vii câte una, și-i lipeaște negreșit borticica cu ceară albă, pre lângă aceaia pune într-un loc așezat un vas cu apă, și pune și oaăle în mijlocul casii, iar lipitorile să vor sili a să târî cătră acel vas, și așa mult vor alerga pănă când vor găsi vasul cu apa.”

Sursa: www.dacoromanica.ro