Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “românie”

Floarea darurilor, Snagov, 1700

Floarea darurilor, Snagov, 1700„Floarea darurilor. Carte foarte frumoasă și de folos fieștecăruia creștin, carele va vrea să se înpodobească pre sine cu bunătăți. De pre grecie scoase pre rumănie. În zâlele prealuminatului Domn Ioan Constandin Băsarabă Voevod. Cu blagosloveniia preasfințitului Mitropolitului Kir Teodosie. Cu îndemnarea și cu cheltuiala dumnealui Constandin Păh. Sarachin sin Gheorghie dohtorul Criteanul. Și s-au tipărit în shinta mănăstire în Snagov. Vă leato 7208. Msț. Iunie. De smeritul Iermonah Antim Ivireanul.

Floarea darurilor 1Păcatul nebuniei, cap. 14

Nebuniia iaste păcat împrotivă înțelepției.
Platon au zis că sânt multe feliuri de nebuni: întâi sânt nebuni în toată vremea, precum sânt aceia carii la arătare sânt nebuni; și sânt alți oarecarii nebuni în oarecarele vremi

Floarea darurilor 2și într-acele vremi sânt și aceia ca și cei dintâi; alții iarăș, măcar că pricep, iară să înlunează. Și aceștea să chiamă lunateci. Sunt și alți nebuni din oțărâre, ca și aceia cărora le lipsește mintea și aceștea sânt mii de feliuri. Sunt nebuni carii au puțină minte, și aceștea sunt de patru feliuri: întâi, ca să nu socotească în lucrurile lui, ce să facă așa, precum le vine de la inemă, fără socotință. A doao, ca să nu vază înainte într-aceia, carea poate să facă. A treia, ca să fie foarte grabnec, și să nu pohtească vreun sfat în faptele lui. A patra, iaste ca să lase aceia ce trebuiaște pentru lene, să nu o înceapă.

Și poți să asemeni nebuniia pre boul cel sălbatec, carele după firea lui uraște și vrămășaște pururea tot lucrul roșu. Și când vor vânătorii să-l prinză, să îmbracă cu

Floarea darurilor 3haine roșii și merg unde iaste boul, și îndată boul, de pohtă mare ce are ca să-i vatăme, nimic nu socotește, ci aleargă asupra acelora. Iară vânătorii fugu, și să ascundu după un copaciu, carele l-au împodobit cu roșii; iar boul, părându-i că va lovi pre vânători, lovește cu cornul atâta de tare în copaciu, cât să înfige, și nu poate să-l mai scoață și vin vânătorii de-l ucig.

Solomon au zis: Nu vorbi niciodinioară cu nebunul, pentru că nu-i vor plăcea nicicum cuvintele tale, deaca nu vei zice aceia care-i place lui.

Încă: Atâta iaste ca să vorbească neștine cu nebunul cât și cu unul carele doarme.

Încăș: Când umblă nebunul pre cale, i să pare cum câți vede sânt toți nebuni ca și dânsul.

Încă: Nebunul să cunoaște pre râs, că-i

Floarea darurilor 4sare glasul lui, iară cel înțălept râde smerit.

Încă: Mai bine să te întimpini cu un leu și cu un ursu, când le iau puii, decât cu nebunul când iaste mâniosu.

Pentru nebuniia, spun la istoriile Râmului că într-o zî au încălicat Aristotele cu Alexandru la Machedonie. Și voinicii lui, carii era pedestri, mergea zicând pre cale: Dați-vă în laturi denaintea împăratului. Iară un nebun șădea desupra unii pietri, carea era în mijlocul drumului și nu vrea să se dea în laturi din cale; iară o slugă a împăratului veni ca să-l împingă de pre piatră. Și îndată zise Aristotel acei slugi, cunoscând că acela ce șădea pre piatră era nebun, zise:
Nu clăti piatră de pre piatră, pentru căci nebunul cu adevărat nu iaste om.

Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor (Dacoromanica)

Calendar așezat pe șapte planete (București, 1823)

„Calendariu pe 140 de anni, alcătuit pe șapte planete”

„Calendariu pe 140 de anni, alcătuit pe șapte planete”

Calendar asezat pe sapte planete 2„Calendariu așesat pe șapte planete, în care să cuprind 140 de ani, începându-să de la 1816 și pănă la 1956, arătând timpurile anului cum și în fieștecarea zi, ce vreame va fi. Întocmit după clima megieșitelor locuri. Arată anii de la Hristos, mâna anului, crugul Lunii, themelia, cum și din Gromovnic, cutremurile, și tunetele, ce vremi vor să fie după aceaste seamne, și altele multe precum în Scară să arată. Acum într-acestași chip tipărit la anul 1823. Ianuarie 1.

„Blagoslovi-Vei cununa anului bunătății Tale, Doamne. Psalm 64, Stih 12.”

„Blagoslovi-Vei cununa anului bunătății Tale, Doamne. Psalm 64, Stih 12.”

Din capitolul „Câteva curioznice aflări”

Din capitolul „Câteva curioznice aflări”

Cu ce fealiu de chip să poți învăța în doao minuturi pe mâță a scrie pe latinie, pe franțozie, și pe românie.

Scrie pe hârtie albă cu spirt de calacan [sulfat de fier], ce voești, și lasă să se usuce, și

Calendar asezat pe sapte planete 5scrisoarea ta va fi negreșit, iar de voești ca să fie la arătare, să moi laba mâții dinainte cea dreaptă cu apă, și o pune pre dânsa pe hârtiia pre carea tu o ai scris cu spirt de calacan, și ștearge cu laba înapoi și înainte, și atuncea scrisoarea cu mirare la privitori să va arăta neagră.

Calendar asezat pe sapte planete 6Cum să faci să fugă oaăle prin casă

Să iai oaă câte vei voi, și să faci borticeale la toate câte una mărișoare cât mazerea, și cât poți să te silești mai bine să cureți dintr-însele albutul și gălbinușul, după aceaia vâră într-însele lipitori vii câte una, și-i lipeaște negreșit borticica cu ceară albă, pre lângă aceaia pune într-un loc așezat un vas cu apă, și pune și oaăle în mijlocul casii, iar lipitorile să vor sili a să târî cătră acel vas, și așa mult vor alerga pănă când vor găsi vasul cu apa.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Gheografia sau Scrierea Pământului, Buda, 1814

Gheografia, Buda, 1814„Gheografia sau Scrierea Pământului, întocmită după orânduiala cea mai noao, așezată pentru 4 părți ale Pământului, adecă: Europa, Asia, Africa, America cu tot cuprinsul lor.

Acum întâiu de un iubitoriu de neamul Românesc pre Românie tălmăcită, și dată afară la lumină.

Tomu I.

Cu toată cheltuiala lui Nicola Nicolau din Brașov s-au tipărit.

La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei. 1814.

Gheografia 1Marele Prințipat al Ardealului.

Această țară a Ardealului iaste despre răsărit de la țara Ungurească, ce se numeaște Transilvania.

Pământul Ardealului iaste bun, roditoriu în grâu, vin, și poame, are miniere de aur, argint, și aramă, ocne de sare. Se hotăreaște despre răsărit cu Moldavia, și cu țara Românească.

Despre amiiază zi cu Craiova, și despre apus cu țara Ungurească, carea îl încunjură și despre miiază noapte.

Are cetățile ceale mai mari și mai vechi, întâiu Bistrița la hotarul despre Mara-Murăș, apoi spre amiiază zi Clauzenburg sau Clujul, unde stă acum și Gubearn a Ardealului pe apa Someșului; și aci iaste acum Gubernator Exelenția sa Graful Gheorghie Banfi. Se numără lăcu(i)tori 25.000. Pe apa Mureșului, iaste Murăș-Vașarheiul cetate Crăiască, unde e Tabla cea Crăiască.

Și cătră începutul Oltului iaste Făgărașul, aci iaste un pod stătătoriu pe apa Oltului foarte minunat, apoi cetatea Brașovului, cetate mai mare în Ardeal, cu norod mult, anume lăcuitorii sânt cu numărul 20.000. Partea cea mai mare acestora sânt Români, și cu multe fealiuri de meșteșuguri, lăcuit cu multe națioane

Gheografia 2de oameni; fiind supt munte, are izvoară de ape foarte bune, ba are între alte și o besearică Românească de leagea grecească neunită foarte frumoasă și înpodobită.

Apoi mai spre apus Sibiul, cetate mare, unde iaste și lăcuința episcopului Românesc de leagea grecească pravoslavnic, carele astăzi iaste Preasfințitul Vasilie Moga.

Aici iaste și Seminariu de clirici de leagea grecească pravoslavnici, a cărora profesor iaste domniia sa Gheorghie Lazar. Iaste și altă shoală Românească, întru carea se învață dascalii, carii au a fi pre la shoalele ceale din țară, pre aceștea îi învaț(ă) domnia sa Moisi Fulea cel preste tot Marele Prințipat al Ardealului a Shoalelor Naționale Crăiesc Director. Aci se numără 13.300 lăcuitori.

Sânt și alte multe cetăți prin țară, după cum sânt Beligradu, Deva, Gherla, Blajul, unde iaste mitropolia și rezidenția vlădicului Românesc celui de leagea grecească catholic, carele astăzi iaste Exelenția sa Ioann Bob, al statului adevărat sfeatnic din lontru și a strălucitei ceate a înpăratului Leopold cealui Mare commendator. Are și seminariu Românesc mare de clirici, ba și o mănăstire ce iaste de călugări Românești strălucită. De vreo câțiva ani are și capitulum de 7 canonici. Tipografie Românească încă iaste acolo, și toate shoalele sânt acolo pănă la Poesia, Ritorica, și ceale mai înalte, adecă Filosofia, Theologhia.

Națioanele, care poartă chipul țărei, sau ceale priimite sânt, Neameșii, Săcuii și Sasii. Neameșii sânt o parte Unguri, o

Gheografia 3parte Români. Afară de aceștea sânt Ungurii și Românii, carii nu sânt neameși, Armeanii, Schiaii, Grecii, Jidovii, Țiganii. Numărul lăcuitorilor Ardealului iaste la doao milioane, Românii decât toți ceialalți înpreună socotiți, cu mult mai mulți sânt. Reghementuri de cătane regulare sânt pedestri doao, și călăreți unul, care cea mai mare parte stau din Români; ci se numesc Reghementuri Ungurești. Doao Reghementuri pedestri sânt numai din Români, și doao Reghementuri sânt din Săcui, un Reghement milităresc de călăreți se chiamă săcuesc, totuși stă nu numai din Săcui, ci înpreună și din Români.

Râurile Ardealului ceale mai mari sânt: Oltul, Murășul, începutul lor iaste de la scaunul Ciucului în Săcuime.

Gheografia 4Moldavia.

Moldavia încă are al său Domn, care se numeaște Voevod, are scaun în Târgul Iașului, carele mai demult au fost în Suceava, dară fiind țara închinată Turcilor, dă dajde. În Iași sânt lăcuitori 15.500 și are mitropolit astăzi pre Preasfințitul Veniamin, care cu învăpăiată dragoste se arată cătră neamul Românesc prin tipărirea folositoarelor cărți Românești.

Hotarăle Moldaviei se încep din vârful munților despre apus și despre răsărit, era odată Marea Neagră, iară acum cu Bugeacul […]”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Post Navigation