Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Heraldică”

Răscumpărarea unui țigan condamnat la moarte pentru furt (Târgul Baia, circa 1660)

vistiernicul-pelin

Stema orașului Baia în partea de jos a documentului

„† Cum a venit înainte noastră Aftănasie proegumen ot svânta monastire Moldovița, de au pârât pre cest țigan, anume Tiron Puțan ot Putna, că i-au furat un cal de 6 ani și tot au șezut în Țara Ungurească, iar acum au eșit în țară, deci l-au prins giudeațăle călugării ot Putna și l-au dat pre mâna noastră, noi i-am dat strânsoare și au spus derept de mult că-i vinovat, noi l-am ținut 8 săptămâni și am scris la călugării o carte să-l răscumpere, iar ei s-au lepădat de dânsul și au zis cine-l va plăti să și-l ea să-i fie țigan, deci noi l-am scos la pirzare cum iaste legea țărăi și cum să cade furului, într-aceea s-au tâmplat și dumialui vistiarnicul Pelin atunci, deci au căzut frații lui, anume Io… [indescifrabil] … Baia de Her după dumialui să-l plătească, să nu-l lase să piae, deci dumialui văzând acel țigan la perire au stătut după Aftănasie și i-au dat un cal derept 40 de lei și l-au ertat de nainte noastră Aftănasie pre țigan, deci noi văzând că l-au ertat Aftănasie, noi încă am cerșut globa noastră, deci dumialui ne-au dat treizăci lei globă și frate său l-au luoat în chizășie de nainte noastră și de nainte tot târgul ot Bae și a șoltuzului cu 12 pârgari, cum să șade la dumialui și să să lase să nu mai strângă nimărui, iar de va mai avea vro pâră, el să fie de… [indescifrabil] … Toderașco Prăjăscul clucer și Tăbârță Cairaș (?), Vasilie Capșea și Savin, cumnatul său, și Gavril, sluga dumisale vistiarnicului celui mare, și Simion Pitic ot Buciumeni și Nicolachi Ianăș șoltuz și pre mai mare credință ne-am pus pecețile și am iscălit.”

Sursa transliterării: Teodor Bălan, Documente bucovinene. Vol. II. 1519-1662, Cernăuți, 1934 (pe Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor)
Sursa foto: Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale

Anunțuri

Dugonics András despre formarea limbii române și a poporului român la nord de Dunăre (1801)

Coroana Sf. Ștefan

Coroana Sf. Ștefan

Dugonics András, Stăpânirile maghiarilor, atât în vremurile de demult, cât și în cele de acuma

Dugonics András, Stăpânirile maghiarilor, atât în vremurile de demult, cât și în cele de acuma

Stemele Valahiei și Moldovei

Stemele Valahiei și Moldovei

Din capitolul Valáchiáról

Din capitolul Valáchiáról

O parte a soldaților romani din Dacia au fost mutați de împăratul Aurelian la sud de Dunăre pentru a scăpa de atacurile dacilor, „dar acei romani care au rămas în Dacia și-au amestecat limba lor romană cu limba sarmaților [slavilor] și cu aceea a dacilor. În felul acesta, s-a format o limbă aparte, limba română (oláh nyelv), care nu este altceva decât un amestec al limbii latine cu limba slavă și dacică (dákus), iar ei înșiși se numesc și astăzi romani (rómaiak), adică rumuni.”

Sursa traducerii: Melinda Mitu, Sorin Mitu, Ungurii despre români. Nașterea unei imagini etnice, Iași, 2014.
Sursă imagini: Dugonics András, A magyaroknak uradalmaik, mint a régi, mind a mostani üdökben, Pesten és Pozsonyban, 1801.

Blazonul lui Ștefan cel Mare dintr-un manuscris moldovenesc păstrat la Viena (1502)

Blazonul lui Stefan cel Mare, Tetraevanghel, 1502„Io Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod și iubitor de cuvintele lui Hristos, din dragostea către dânsul, a dorit și s-a silit să se scrie acest Tetraevanghel și l-a legat și l-a dat spre rugăciune pentru sine, pentru doamna sa Maria și fiul său Bogdan, în Sfântul Munte, în biserica sa, în mănăstirea Zugraf, cu hramul Sfântului și Măritului Marelui Mucenic și biruitor Gheorghe, în anul de la Facerea Lumii 7010 (=1502), iar al domniei sale, anul 46 curgător. Scrisu-s-au cu mâna celui mai păcătos între oameni monahul Filip, și iertați dacă nu după toată cuviința, de la Dumnezeu toate după putință se fac.”

Sursa traducerii: I. Caproșu, E. Chiaburu, Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, vol. I (1429-1750), Iași, 2008.
Sursa foto: Gheorghe Buluță, Manuscrise miniate și ornate românești în colecții din Austria, București, 1990.

Post Navigation