Tipărituri vechi

românești sau despre români

Miron Costin, Cronica țărilor Moldovei și Munteniei, 1677 (cu un dicționar latin-român)

miron-costin-cronica-polona-1miron-costin-cronica-polona-2„Despre limba volohă sau rumânească

Cea mai strălucită dovadă a acestui popor, de unde se trage, este limba lui, care este adevărată latină, stricată, ca și italiana. Am avut un ban de aramă găsit în pământ lîngă Roman, pe care erau foarte lămurite cuvintele acestea: hereditas romana, iar acum moldovenii numesc hereditas – herghelie, așa s-a stricat acea limbă în vremea îndelungată, care ce nu schimbă și nu strică pe lume? Totuși, întreaga temelie a vorbirii și până astăzi se ține pe limba latină, și o parte din cuvinte stau neschimbate nici măcar cu o literă. Cea mai mare parte însă a cuvintelor este la fel sau la început, sau la mijloc, sau la sfârșitul cuvântului; o parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească. Înfățișez și o probă a acestei limbi:

miron-costin-cronica-polona-3Substantive:

homo – omul
sanguis – syndzie (sânge)
caput – capul
mens – mynte
frons – frunte
scientia – szcynca (șțiința)
supercilia – sprinczene (sprâncene)
oculus – okiul
nasus – nasul
facies – faca (fața)
ora – gura
bacia – budza
lingua – limba
dentes – dincy (dinți)
mustax – mustaca (mustața)
barba – barba
pectus – pieptul
anima – inima”

Sursa: polona.pl
Traducerea după: Miron Costin, Opere alese, București, 1966

Rugăciuni pentru dobitoacele bolnave, Râmnic, 1744

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-1„Oamenii ai cărora vor fi dobitoacele bolnave, întâiu să se ispoveduiască curat dintru toată inima sa și să dea milostenie după a sa putință. Și săvârșind dumnezeiasca liturghie și osfeștaniia, dinpreună cu preotul, și mergând la dobitoacele cele bolnave, preotul luându-și epatrahirul, zice: Binecuvântează-ne, Doamne […]

Și adunând toate dobitoacele cele bolnave înaintea sa, căutând spre Răsărit, zicem: Domnului să ne rugăm, iar noi, Doamne, miluiaște-ne. Și îndată începe rugăciunea aceasta:

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-2Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel mare și puternic, care stăpânești viiața și moartea, și mântuiești pre oameni și pre dobitoace, și auzi de grabă pre cei ce să roagă Ție cu credință, și cu milostivire dăruești cererea lor, noi, nevrednicii, robii tăi căzând cu credință cu smerenie și cu inimă zdrobită ne rugăm și ne cucerim ție, caută cu milă spre dobitoacele acestea care cu grea boală și cumplită durere sânt cuprinse, cu puterea blagosloveniei tale degrabă le vindecă, și stingând văpaia care din lăuntru le arde pre dânsele și alinând boala, stricarea văzduhului care le piiarde pre dânsele, întru bună prefacere să o întorci. Și orice lucrare iaste pentru dânsele sau într-însele de vicleni draci, cu vrăji, cu descântece, sau cu alt feliu de vicleană meșteșugire a vrăjitorilor și toată // răotatea care cu drăcească asupreală să aduce preste dânsele, de grabă o gonește […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-3Apoi îndată cetește molitva aceasta de blestem

Blestemu-vă pre voi întru totu viclenilor și mai marilor stăpânitori ai răotăților blestemaților și urâților draci, carii dintru voi iaste, și câți sânteți, carii cu descântece și cu farmece și cu fapte rele sânteți trimiși aicea, de la vicleanul om, care pre sineși s-au închinat voao, și v-au trimis de turburați cu răul

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-4vihor casa sau locul acesta, și cu rele și înfricoșate năluciri scârbiți și faceți rău celor ce lăcuesc într-însul, blestemu-vă și tare vă poruncesc cu numele cel întru tot puternic al unuia și a tot stăpânitoriului Dumnezeu, cel întru Sfânta Troiță, al Tatălui și Fiiului și al Duhului Sfânt, și cu puterea cinstitei și de viiață făcătoarei Cruci, și a tot mântuitoarelor patimi și cu moartea cea făcătoare de viiață a Domnului nostru Iisus Hristos, prin care toată întunecata și cumplita voastră stăpânire, asupra oamenilor și asupra a toată dumnezeiasca zidire, a voastră mucenie iaste surpată și defăimată. Ca de acuma cu toate vrăjile și descântecele și farmecele voastre, de grabă să fugiți din locul sau casa // aceasta. Și de acum înainte, nicidecum niciodinioară să vă mai întoarceți. Deci nimica să nu zăboviți, o, blestemaților, carii din ceriuri sânteți lepădați, ci vă întoarceți înapoi și de grabă cu toate răotățile voastre de aicea departe să fugiți […]

rugaciuni-pentru-dobitoacele-bolnave-5Aceste sfinte rugăciuni tălmăcitu-s-au de cuviosul dascal kir Leontii, ieromonahul Tismanii, de pe limba slovenească pre limba rumânească, în sfânta episcopie a Râbnicului. 7253 Septemvrie 4, fiind episcop iubitoriul de Dumnezeu kir Climent.”

Sursa: Dacoromanica. Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Ioan Molnar Piuariu, Economia stupilor, Viena, 1785

economia-stupilor-1„Economiia stupilor, acum întâi izvodită și dată de Ioan Molnar, doftorul de ochi în marele Prințipat al Ardealului. Cu privileghiul înpărăteștii și crăieștii măriri. În Viena, la Iosif nobâl de Curțbec, înpărătesc și crăiesc de Curte a neuniților rumâni și a sârbilor tipograf și vânzător de cărți. În anul 1785.

economia-stupilor-2Exelenții sale prea luminatului domn Samoil, liber baron de Brukenthal al înpărăteștii crăeștii măriri, al statului dinlăuntru sfetnic, a luminatului cin, al sfântului Stefan Craiul apostolicesc comendator, prin mare prințipatul Ardealului și părților lui înpreunate gubernator crăesc și a înălțatului // crăesc gubernium întâi exarh i proci. Domnului părintelui patriei, apărătoriului binelui de obște, a științălor patronului și al mieu făcătoriului de bine.

economia-stupilor-3Cătră cetitori

Iubite cetitoriule! oricine ești, preot, sau de altă vrednicie, casnic, iubitori de albine, iată: că văzând eu, și cunoscând cum trec țiitorii de stupi preste bunătatea aceștii economii

economia-stupilor-4cu ochi vicleni, și cum iau ei albinele supt pază numai până atunci, până le umplu iale coșnițăle de bunătăți, iară mai pe urmă le pedepsesc cu moarte, am simțit datorie, ca să arăt lângă alte învățături ce să cuvin stuparilor aști, o mijlocire din multe probe dovedite, cum să scoață albinele din coșnița, care voiaște a lua fagurii toți, afară de a omorî albinele. Ca doară s-ar dezrădăcina și din părțile noastre acest obicei fără de milă.

economia-stupilor-5Învățătura theoretică. Partea I
Despre theoriia stupilor și învățătură ce iaste de lipsă să știe stupariul

Învățătura I
Despre albinele cele lucrătoare

Supt cuvântul acesta albină, înțăleg toți pricepătorii și grijitorii // albinelor niște gânganii care adună din înfloriturile buruenilor și ale pometurilor ceară și miere.

economia-stupilor-6Învățătura VI
Despre făptura trântorilor

Trântorii sânt la făptură mai mari și au toate organele celoralalte albine, fără cât sânt firei bărbătești supuși și nu au ac.
Despre acești am zis că nu lucrează altăceva, fără numai plodesc // pre matca și pre celelalte albine.
Prin mărimea capului și prin grosimea trupului lor să cunosc lezne din albinele cele lucrătoare.
Că după eșirea roiului îi scot celelalte albine din coșniță, ca pre niște oaspeți netrebnici, și neavând ei acul arma apărării, mai vârtos toamna, ca să nu prăpădească preste iarnă mierea, îi omoară albinele.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Post Navigation