Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the month “Septembrie, 2015”

Triod, București, 1798

Triod, Bucuresti, 1798

„Triodion ce să zice Trei căntări, ce are întru sine slujba Sfântului și Marelui Post. Acum întru acest chip tipărit, întru întâia Domnie a Prea Luminatului și Prea Înălțatului Domn, Io Constantin Gheorghie Hangeri Voevod. Cu blagosloveniia și toată chieltuiala Prea Sfințitului Mitropolit al Uggrovlahiei, Kir Dositei, în Tipografiia Sfintei Mitropolii în București. Anii de la Hristos, 1798. De Dimitrie Mihailovici Tipograful și de Gheorghie sin Dimitrie Tip. Râm.

Din prefața scrisă de Grigorie Arhimandrit.

Din prefața scrisă de Grigorie Arhimandrit.

Iară gheografii despre altă parte, după ce arată pre cele patru părți ale Lumii în gheografiile lor, voesc ca să povestească și însușirile cele firești ale fieștecăria părți,

Triod 2ei zic cum că oamenii Evropei au minte ascuțită, sânt nepregetători și viteji; și cum că într-însa s-au născut atâția înțelepți, atâția puitori de pravile, doftori, ritori și voevozi aleși, carii au dumestnicit, au învățat și au biruit pre toate celelalte neamuri ale lumii, cu puterea minții lor, a limbii și a mâinii; cum că într-însa au stătut cele doao vestite înpărății, a ellinilor și a râmleanilor; într-însa au înflorit și înfloresc științele, meșteșugurile, bunele obiceiuri și buna nemuire; și cum că iaste cu cuviință ca această Evropă să se numească Podoaba Lumii.

Eu luând seama acestor socoteli ale gheografilor, mă îndemnez a arăta mai jos pentru ce pricină oare acele însușiri firești ce dau ei la Evropa nu fac la noi pre toate acele săvârșiri câte fac la alți evropeni.

Știut iaste prea Sfinții tale, că Țara Rumânească, care să socotește de mathimatici la treapta a 47 a Meridianului și a 45 a Ecvatorului să află întru aleasă parte a Evropei, trage un aer sănătos și supțire, să vecinește și cu neamuri care să laudă și să răsfață în științe filosofești. Toate aceste mijloace lesnicioase de a râdica și pre fiii Patriei aceștiia la treptele laudelor de multe științe ale celoralalți evropeni, dar iar cu toate acestea lăcuitorii rumâni ai aceștii păzite de Dumnezeu țări nu s-au abătut a să zăbovi ceva într-acelea. Ei de când au priimit Lumina Dreptei Credințe, din zilele Marelui și Sfântului Constantin Înpărat, s-au îndeletnicit mai mult cătră întemeiarea credinței în țara lor, după cum mărturisesc nu numai letopisețele isprăvilor acestui neam, ci și multele feliuri de hrisoave ale fericiților Domni ai aceștii țări.

Mulți tineri, aprinzându-se de râvna folosului Patriei aceștiia, au mers cu mari osteneli și primejdii la țări depărtate, ca să învețe în școale vestite, nu măestrii, nici măsurarea Pământului și a înălțimii, nici Astronomie, ci numai cât să cuveniia la apărarea și întărirea sfintei creștinătăți; carii întorcându-se nu arăta alte lucruri mai cu fierbințeală, decât tălmăcirea dumnezeeștilor cărți, propoveduirea Evangheliei și bunele orânduieli ale sfintei Besearici […]”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Anunțuri

Noă cuvinte rosești și românești, București, 1829

Cuvinte rusesti si romanesti 1„Noă cuvinte rosești și românești.
Cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce să întrebuințează mai adesea ori în limba Russească și Romanească. În București. în Tipografia de la Ciușmea. 1829.

Cuvinte rusesti si romanesti 2Pentru oraș și părțile lui.

Mahala, șanț, zidul târgului, pod, poartă, ușă, bașcă, maidan, loc de târg, uliță, palaturi

Cuvinte rusesti si romanesti 3bisearică, clopodniță, temniță, bolniță, nâlciu, vamă, loc unde să strâng neguțătorii, cumpănă, cântariu, han, măcelărie, pescărie, pârâu, moară, teatrul, baia, tractirul, școală, brutaru, heraru, croitor, cojocar, precupețul, zarzavatul, măcelaru, olaru […]

Cuvinte rusesti si romanesti 4Dialog 6
Pentru a întrebuința tabacul pe nas și cu ciubucul

Dumneata tragi ciubuc?
Trag, când sânt în companie cu unii, carii îl întrebuințază.
Poftim că eu, iată ciubucile, și tutunul.
Ce feliu de tutun este acesta?
Turcesc.
Mă rog, poruncește Dumneata, ca să mi să dea din trânsul.
Îndată oi porunci a-l aduce.
Iară Dumneata nu-l întrebuințezi?
Nu, eu numai îl trag pe nas.
Dumneata preabine faci.
A bea tutun, zic, că foarte rău este pentru sănătate.”

Sursa: Biblioteca Națională a Austriei.

Spectacol caritabil la Iași pentru refugiații ardeleni (1849)

Albina Românească, Iași, Nr. 35, din 5 Mai 1849

Albina Românească, Iași, Nr. 35, din 5 Mai 1849

„Fugiții din Transilvania, pe carii un crud răsboiu cetățenesc au nevoit a căuta un adăpost în învecinata Țară Romănească, prin a lor nenorociri, învită compătimirea Europei întregi. Îmbrățoșarea de care s-au învrednicit din partea armiilor ocupației, a guvernului local și a locuitorilor de toată treapta, mărturisește sentimentul filantrop a bravilor militari, înțălepciunea guvernului și simțul de ospitalitate romănă de care țara cu drept se înmăndrește. Locuitorii capitaliei noastre, carii în epohă de-asemene nenorocită, s-au fost măngăet de ospitalitatea vecinilor nostrii, așteptau de mult un ocazion îndămănătoriu spre a pute vedera a lor simpatie acestor disțerați, ii vor afla asemene prilej în hotărirea nobilă care trupa teatrului național, împreună cu directorul ei D. Millo, au luat, spre a da Sămbăta viitoare o representație extraordinară în folosul fugiților Transilvani. D. Ianov, amploiat a consulatului Imperial de Rosia, au binevoit a se însărcina cu împărțirea biletelor. Fiecare doritoriu va înscrie în listă, a sa ofrandă (prinos) ce va publica prin astă foae, și a căria product se va trimete la București spre a se întrebuința în astă faptă binefăcătoare.”

Sursa: Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Post Navigation