Tipărituri vechi

românești sau despre români

Hrisov de la Leon Tomșa pentru izgonirea grecilor din țară, 1631 (publicat în Magazin Istoric pentru Dacia)

Magazin istoric pentru Dacia 1„Magazinu Istoricu pentru Dacia
Subt Redacția lui A. Treb. Laurianu,
Profesor de Filosofie în Colegiul Național,
și
Nicol. Bălcescu

Tomu I.
București.
Cu tipariul Colegiului Național
1845.

Magazin istoric pentru Dacia 2Cuvânt prealiminariu despre isvoarele istoriei romănilor.

Romănii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj, și să căștige statornicie în caracter. Aceste resultate credem că s-ar dobăndi, cănd ei ar avea o bună Istorie națională, și cănd aceasta ar fi îndestul răspăndită. Privind la acel șâr de veacuri în care părinții nostrii au trăit, și la chipul cu care ei s-au purtat în vieața lor soțială, noi am căuta să dobândim virtuțile lor, și să ne ferim de greșelile în care au picat. Am părăsi, prin urmare, acel duh de partidă și de ambiție mărșavă. Am scăpa de acele temeri de nimic, d’acele nădejdi deșarte. Am dobândi adevăratele princine, care trebue să ne povățuiască în vieața noastră soțială, ca să ne putem măntui. Istoria încă ne ar arăta că părinții nostri se aflară în vremi cu mult mai grele decât acelea în care ne aflăm noi acum […]

Magazin istoric pentru Dacia 3Hrisovu de la Ioan Leon V(oe)v(od), pentru isgonirea Grecilor din țară. 1631.

Milostieio Bojieio [Din mila lui Dumnezeu] Ioan Leon Voevod și Domn al tot pământului Ungrovlahiei, fiiul marelui și prea bunului răposat Ioan Ștefan Voevod. Dat-am Domnia mea această carte a Domnii mele, ca să fie de mare credință tuturor popilor și diaconilor de pre orașe, și den toată țara Domnii mele de la toate sfintele biserici, câți popi și diaconi vor fi în par(o)fia a părintelui Episcopul Efrem de la sfânta Episcopie de la Buzău, ca să se știe pentru niște lucruri și obiceiuri rele ce au fost adaos de oameni streini în țara Domnii mele, care obicee nimenilea nu le-au mai putut obicni, căci văzând că sânt de mare pagubă țării. Pentru aceea Domnia mea am socotit de am strâns toată țara, boiari mari și mici, și roșii și mazâlii, și toți slujitorii de am sfătuit cu voia Domnii mele. Deci văzând toți atâta sărăcie și pustiire țării, căutat-am Domnia mea cu tot sfatul țării, să se afle de unde cad acele nevoi pre țară, aflatu-s-au și s-au adevărat cum toate nevoile și sărăcia țării se încep de la Greci streini, carii amestecă domniile și vând țara fără // milă, și o precunosc pre camete asuprite, și daca vin aici în țară ei nu socotesc să umble după obiceiul țării, ci strică toate lucrurile bune, și adaogă legi rele, și asuprite, și alte slujbe le au mărit și le au rădicat fără seamă pre atâta greime, ca să-și plătească ei cametele lor, și să-și îmbogățească casele lor, și încă alte multe streinări au arătat spre oameni țării, nesocotind pre nici un om de țară, înstreinând oamenii despre domnia mea cu pisme și cu năpăști, și asuprind săracii fără milă, și arătând vrăjmășie către toți oamenii țării. Deci văzând Domnia mea niște lucruri ca acelea și pradă țara, socotit-am Domnia mea dinpreună cu tot sfatul țării, de am făcut Domnia mea legătură și jurământ mare, de am jurat Domnia mea țării pre sfânta Evanghelie și cu mare afurisanie denaintea cinstitului și prea luminatului părintelui nostru al Țării Rumânești kir Vlădica Grigorie, și denaintea părintelui Teofil Episcopul de la Râmnic, în sfânta biserică a Domniei mele cea mare din cetatea scaunului Domniei mele din București, și după jurământ cu tot sfatul țării călcat-am acele obicee rele, și le am pus Domnia mea toate jos, și am scos acei Greci streini den țară afară ca pre niște nepreteni țării fiind, și am tocmit Domnia mea și alte lucruri bune care să fie de folos țării […]”

Sursa: Biblioteca Academiei Române – filiala Iași.

Single Post Navigation

3 thoughts on “Hrisov de la Leon Tomșa pentru izgonirea grecilor din țară, 1631 (publicat în Magazin Istoric pentru Dacia)

  1. stefan on said:

    Foarte frumos,cartii de genul acesta nu sunt si de cumparat?

  2. bogdan on said:

    pare-se ca grecii mai demult au devenit hotomani

Lasă un comentariu