Manolachi Drăghici, Cultura în timpul lui Mihail Sturdza (din Istoriea Moldovei, vol. II)
„Istoriea Moldovei pe timp de 500 ani pănă în dzilele noastre. Scrisă de Postelnicul Manolachi Drăghici. Tomul II. Iașii. 1857. Tipografia Institutul Albinei”
De la ultimul paragraf, pagina din stânga:
„În urma unui nou așezămănt s-au început înbunătățirea scoalei primari din Trei-Erarhi și fondația Academiei, aducăndu-se în buna rănduială precum se începusă la ducerea sa din țară, ca după ce e-au sporit venitul căt s-au putut închipui, fiind ruinate cu desființarea scoalei domnești, unde se învața numai grecește și latinește, au cumpărat două casă frumoasă pentru Academia ce poartă titlu de Mihaileană după numele fondatorului, și au pus-o subt inspecția unui comitet ales din cii mai cu știință boeri, ne fiind încă Departamentul învățăturilor publice pus în lucrare, ear mai tărziu au înființat scoala politecnică de la Sfăntul Ilie și institutul pentru îmvățarea fetelor cetățene, care este de mare folos giunelor de părinți scăpătați, ce n-au înlesnire a da fiicele lor în pansioane private, precum și din Academie s-au folosăt mulți fii de boeri cu subvenția rănduită pentru a-și săvărși cursul învățăturei lor în țări străine, țiindu-se acolo căte trei ani pe cheltueala Academiei, prin care mijloc s-au luminat și s-au învățat îndestui tiniri.
În astă epohă s-au sporit numărul foilor periodice, cătră Albina Romănească, gazetă politică-literară, care cea întăe s-au publicat la Iași, în limba romănă la 1829 de D. G. Asachi, s-au adaos Buletinul oficial și Foaea Sătească, precum și Icoana lumei, foae ilustrată pentru luminarea poporului, precum și Romănia literară sub Redacția DD. Kogălniceano și Alecsandri.
Nu poate nimine tăgădui că literatura romănă din epoha lui Mihail Sturdza au propășit, fiind mai înaintea lui un haos predarea științelor în limba grecească, dascalii ce purta obicinuit prin Moldova nu era alta decăt niște gramaticali, mai mult practicanți decăt sistimatici, ce nu putea analiza principiile prin un chip întins și tehnic tinerimei, pentru ca să le priceapă, fiind că însuși ei nu le înțălegea desăvărșit, cu căt mai vărtos științele cele înalte cărora nu știea măcar pe unde le se deschide ușa pe drumul cel legal […]”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Tipărituri vechi 