România literară, Iași, 1855

„Romănia literară

Foaie periodică
sub direcția
Domnului V. Alecsandri

Anul I – 1855

Iassi
Tipographia Franceso-Româna
Pecorari No. 36

Înștiințare

Înalta ocărmuire încuviințănd Domnului V. Alecsandri voiea de a scoate la lumină o publicare periodică sub titlul de Romănia literară, Domnul Alecsandri face cunoscut publicului cetitor din țerile romănești că, de la 1 Ghenar 1855, această foaie va eși regulat o dată pe săptămănă, că formatul ei va fi ca acel al Propășirei, Foaie științifică și literară ce s-au publicat la anul 1844 și că fiecare număr se va alcătui de căte o coală și giumătate.

Romănia literară va priimi numai articole originale de literatură; iar căt priivește partea științelor positive, ea va deschide coloanele sale celor mai bune traduceri atingătoare de descoperirile folositoare a veacului nostru.

Numerile acestei publicări vor cuprinde feliurite scrieri interesante, precum: articole din istoria Patriei și de economie politică; romanuri naționale; descrieri de călătorii; căntice poporale, poezii alese și, într-un cuvânt, tot ce este menit a respăndi lumini, a aduce plăceare cetitorilor, și a desvolta limba romănească cu un chip măsurat și înțălept.

Domnul Alecsandri face chiemare tuturor literatorilor romăni ca să vie în agiutor foiei sale prin scrierile lor: această foaie fiind cămpul de întălnire frățească a tuturor talentelor din țerile noastre.

Prețul subscrierei, pe un an, este 2 galbini, plătiți înainte.

Subscrierea se face la Tipografia Franceso-Romănă, în ulița Păcurarii, No. 36.

Doritorii de a se abona la aceasta foaie vor bineoi a se adresa la Domnul Luchian, în localul Tipografiei.

Iașii, – Dechemvrie, 1854.

Miliția Moldovei

Miliția Moldovei s-au format la anul 1830, pe temeiul Reglementului Organic dat Prințipatelor la închieerea păcei de la Adrianopol. După mai multe prefaceri ce au luat în a ei putere numerică, astăzi se compune de 2 batalioane de infanterie ușoară, un scadron de lanceri și-o baterie de artilerie de 6 tunuri; aceste tunuri însă, cu trenul lor, s-au luat de cătră autoritățile Rosienești oștenești în retragerea armiei din Prințipate în anul trecut.

Trupele ce compun miliția Moldovei fură organizate și exersate în arta militară, la început, de ofițeri rosieni dintre care cei mai mulți au remas în servițiul Prințipatelor, și prin a lor povățuiri și influență s-au silit a hrăni spiritul trupei în favorul Rosiei, căci însași comanda se preda la început în dialectul rusesc; mai tărziu, prin stăruința unora din ofițeri cu inimă romănă, s-au tradus mai multe reglemente militare în limba națională, și comanda s-au predat în dialectul romăn. Deși ofițerii rosieni remași în slujba țerei s-au silit prin toate mijloacele a corumpe simțul național, însă cele de pe urmă întămplări la retragerea trupelor rosiene din Prințipate au vădit că Romănul preferează a sluji țeara sa, cu toate neregulele întroduse în corpul militar, decăt a se înstrăina.

Soldatul Romăn este de un caracter vesel, isteț, deletnic și iscusit, cunoscănd și iubind meritul în comandirii sei. El e înzestrat de curagiul fizic care, de va fi secundat de curagiul moral, va face din Romăn modelul militarilor.

Romănul naște cu iubirea de arme și de călărie; în satele munților unde lăcuitorii au fost mai puțin băntuiți de povara șerbirei și a havalelelor, Romănul și-a păstrat tipul stremoșesc. Plăeșii (lăcuitori de munte) sânt, în general, purtători de arme; fabricază înseși ei pulberea și glonții; sânt iscusiți în bătaea la semn, în care dobăndesc ghibăcie singuri de la sine; sânt de un caracter de mare sobrietate; trăesc prin munca lor, cu lucrarea cherestelelor la munțiși cu vănătoria, vănzănd pielele de urs și de alte fieare. Romănul este bun călăreț pentru că, din copilăriea sa, se deprinde a se arunca pe cal fără șea, și-a se ținea pe el bine în fuga mare; la aceasta pot sluji de dovadă postașii a cărora copii, abia în vărsta de zece ani, mănă caii la trăsuri mari.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Single Post Navigation

← Older Entry

Newer Entry →