Albina Românească – primul ziar în limba română din Moldova (sub redacția lui Gheorghe Asachi)

„Albina Românească. Gazetă politico-literară. Parte I. De la 1 iunie păn la 31 dechemvrie 1829.

Este Albinei doru și lege
Din flori miere a culege.

Proprietate privileghiată și dregere a lui A.G. Asachi, giudicătoriu al Departamentul Pricinilori Străine, referendaru învățăturilor naționale a Moldovei și mădulariu Academiei de Roma. Tipărit și publicat în Eși.

No. 1
Eșii 1 iunie 1829

Albina Românească
Gazetă politico-literară

Înainte cuvântare

Epoha în carea trăim poartă semne însușite și vrednice de mirare! Dorul învățăturilor nu numai că înfrățește pe lăcuitorii unei țeri întru câștigarea acestei moralnice avuții, prin carea o nație se face puternică și fericită, ci încă și oameni ne asemănați cu relighia, cu limba și cu legile sânt însuflați tot de aceieși simțire lăudată de a pofti bunul altuia gradul deplinirei moralnice al învățăturei și al măestriei. În zilele de acum ori care înbunătățire și aflare  a vre unei nație trece în posesia tuturor spre folosul omenirei. De asemene cugetări povățuiță să vădu în Evropa mulți învățați, carii supt umbrirea Guvernului, și cu agiutoriul celor avuți, unii lucrează în patria lor pentru sporiul bunelor învățături, alții fără a se teme de ostinele și primejdii, petrec luciul mării, călătorescu țări necunoscute înpărtășind pretutindenea razile moralului, ale politicirei și ale științelor. Prin asemine mijloace în Eghipet, în India, în America, carele odinioară era întunecate de negura bărbăriei, vedem astăz pre acii sălbatici lăcuitori dumesticiți politicindu-să, învățindu-se și supuindu-se dreptelor legi. Oare putemu noi privi la aceaste bune urmate înaintea ochilor nostru, fără a ni întrista că numai nația noastră în cea mai mare parte este pilsită de acesti înbunătățiri și înapoietă de cât toate neamurile Evropei, și decât multe altele ce lăcuescu pre cele lalte părți ale pământului? Cine nu sâmte în țara noastră lipsa așezământurilor prin acărora lucrare, precum sântem politicește se ne putemu face și moralicește mădulări folositoare ale familiei Evropiene, acăria raze de învățătură de atâtea veacuri se refrângu pre orizonul nostru?

În aseminea înapoiere deacă astăzi ne povățuimu de mai nalte cugetări, deacă voim a urma în lucrarea noastră paradigmei aducătoare statului de folosuri, și de nume strălucit, și carea revarsă îndestulare asupra fiește căruie, să cuvine cu îndoite pasuri și sirguințe a ni porni spre câștigare în parte a celor întârziete.

Precum măestriile îndeplinescu lipsa vârtutei omului, aseminea și noi spre a pute spori în scoposul nostru trebuie a ni folosi de uneltile, ce spre aceasta s-au cunoscutu și se mărturisescu a fi cele mai nemerite. Dorința celor ce

demult poftescu înființarea unui mijloc înlesnitoriu prin carele să poată nația noastră cunoaște înbunătățirile și înaintirile mintei omenești, precum și cursul întâmplărilor Lumei de carele tot omul atârnă, astăzi să plinește prin publicația a cestei Gazete, ce supt prea puternică Paveza a Împărăției Rossiei s-au privilighiat, și prin agiutoriul evghenistilor compatrioți s-au înființat. Numile bine voitorilor prenumeranți păstrate în filele aceste vor fi cunoscute în Evropa și în toată Lumea politicită și trăitoare în Istoria Nației, iară nepoții nostri, carii deplin vor gusta rodul acestei bunătăți, vor binecuvânta lăudatul lor nume.

Albina Românească astăzi întâiu vede lumina zilei și tinerelile sale aripi le cearcă în ostinitoarea sa călătorie, mii și mii de flori cu felurite văpsele și mirezme înpodobescu câmpul, pre carele ea va să zboare, înse numai aceale flori îi vor fi plăcute care aduc mană și vindecare, de însași ei blândă fire povățuită se va feri de cele ce supt amăgitoare frumusețe ascund farmăc și venin în sinul lor.

Asemine și Redacția Gazetei nu se va abate de la aceale ce privesc cătră înbunătățirea inemei și a minței, dogmile Sfintei noastre Relighiei orthodoxe, sevas cătră Ocârmuirea și Legile Țării o vor povățui întru a sa lucrare, înștiințeri adevărate, pre cât vor agiunge la cunoștința sa, și învățături folositoare vor cuprinde filile sale. Fiind înse că tot lucrul la începutul său nu poate ave deplinătatea care se câștigă numai prin o îndelungată praxis, drept aceasta și bine voitoriul cetitoriu va îngădui la neagiunsurile ce poate întimpina în această Gazetă, și spre a ei cunoștință înțeleptele îndreptări atât ale celor din lăuntrul Țărei, cât și acelor streini, ce prin chipurile cuviincioase le vor împărtăși redacției.”

„Eșii, No 46, 12 iunie 1832

Albina Românească
Gazetă administrativă și politică literară

Înștiințare din partea Redacții

Trii ani au trecut de când Albina Românească au văzut lumina vieții. Urată de Nația cu al căria nume s-au întitulat, ia străbate o cale gre și plină de împiedecări, dar neobosită urmează menitei sale soarte și plecări, prin osteneala îmbunătățile sale, a pute adăogi folosul și plăcerea patrioților, cărora s-au hărăzit, nerămăindu-i alt doru decât a fi, după cuviință prețuit a ei zilos, și îngăduite ale sale neagiunsuri.

Cu închierea lunii acestia apropiindu-se terminul de nou Abonament pe viitoarea lunie, doritorii a primi această Gazetă, vor bine voi a înoi a lor prenumeranție, acii din Eși trimițind la Redacție câte 2 galbeni și 6 lei, prețul gazetei și a portului pe acasă, iar acii de pe la ținuturi, dând acești bani la dumnealor sameșii.

Dumnealor prenumeranții din provințiile îmvecinate vor îndestula aceasta cu trimiterea banilor franco (strahovoi) prin mijlocirea cantorii postei. Neîmplinirii acestei condiții numai se va împuta neprimirea gazetilor.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Single Post Navigation

← Older Entry

Newer Entry →