Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Mihail Sturdza”

Gheorghe Asachi, Itineraru sau Călăuzul la Pion, Iași, 1840

tableau-de-lhistoire-moldavedochia-si-traian-1840„Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu Itinerarul muntelui Pionul de Aga G. Asachi, mădular a mai multor academii. Eșii. La Institutul Albinei. 1840.

Ceahlăul. Aceeași stampă apare și în revista Icoana Lumei (Iași, 1840)

Ceahlăul. Aceeași stampă apare și în revista Icoana Lumei (Iași, 1840)

itineraru-sau-calauzul-la-pion-1Itineraru sau Călăuzul la Pion.

Vrând a întreprinde călătoria la acest munte, neapărat este a fi însoțit de lăcuitori de munte numiți Plăeși seau Vânători de Alpi, oameni de soiu frumos, purtând strae antice precum se înfățoșază de colona Traiană la Roma. Acești oameni sânt îndresneți, neobosiți, ageri la minte și voioși. Asemene escortă se poate căpăta prin mijlocirea dregătoriilor locale sau prin proprietarii învecinați.

Locurile purcederei sânt Târgul Pietrei sau al Neamțului. De la această dintâiu politie, așezată pe malul stâng al Bistriței, și care este depozitul negoțului lemnelor de durat, duc doă drumuri la Pion. Unul numai pentru pedestri și cai de sercinale, merge de-a lungul riului, și nu îmfățoșază decât numai o cărare având despre o parte stânci, iară despre alta adâncurile Bistriței. Ferul cailor, călcând timp îndelungat, au săpat acolo un fel de scări pentru care acel drum se numește Scăricica. Aceasta este obicinuita trecere a călugărilor, a păstorilor și a oamenilor de la munte, carii se coboară în șes spre a-și cumpăra cele trebuincioase. În această parte se află Mânăstirea Bistrița […]

itineraru-sau-calauzul-la-pion-2Din anul 1835, când Pre Înălțatul Domn, s-au suit pe acest munte, săhastrii au sepat oarecare cărări, ce să pot pe alocure încă și acum întrebuința. Aice se părăsesc umbrile cele plăcute a bradului spre a se cățăra pe niște stânci unde nu cresc alta decât fragi și un feliu de pomușoară numită Afine. Suind pe la sgheabul numit al Gardurilor, după o mergire de un ceas, călătoriul agiunge pe culmea muntelui preste care să întinde un podiș de 2000 având în cea mai mare a sa lărgime 600 stânjini. Pământul este coperit de mușchiu elastic, carile s-acufundă sub pasul omului și mai ales a calului. La celalant capăt al culmei se înalță măgura numită Țiclăul, care este foarte greu de suit, și care are în vârf un tăpcean numai de câțiva stânjini unde se află înălțată o cruce și o toacă. Deosebit de această măgură se înalță alăture, în formă de turn, Panaghia, o stâncă de bazalt, care, samănă urzită de o singură vărsătură vulcanică.

În cursul unei zile sănine, lipsite de aburi și de nouri, vederea este de aice frumoasă mai presus de toată descrierea. Din partea Transilvaniei

itineraru-sau-calauzul-la-pion-3se descopăr nenumărate vârfuri de munți albastrie învăliți în neguri și îmfățoșind icoana unei mări tulburate și a undelor sale celor legănate. La poalile muntelui despre răsărit se vede Bistrița șerpind pintre codrii negri, pe a căria maluri sânt sămănate mănăstiri și sate, în o depărtare întinsă se zeresc gene prelungite de aburi albii, și acele sânt cursul apelor Moldovei și a Siretului. Noi nu vom întreprinde sarcina cea grea a descrie răsăritul și apusul soarelui: condeiul cel mai maestru nu este în stare a zugrăvi cu nemerire această sțenă măreață, care îmfățoșază armonia cea minunată și totputernicia Ziditoriului! […]”

Sursa: fotocopii de la Biblioteca Academiei Române – filiala Iași

Cătră moldoveni (poezie revoluționară din 1848)

Poezie revolutionara, 1848„Cătră moldoveni.

Sub domnia lui Mihai
Gem romănii, strigă vai!
Pănă cănd o stăpănire
Atăt’ făr’ de omenire,
Pănă cănd acești mișei
Pănă cănd acești calăi
Să-și bată gioc de o țară
Să o facă de ocară?
Frați romăni de la olaltă
Mai sculați-vă ‘ncă odată,
Bătrăni, tineri, vă’n armați
Cu grabă ‘n Eși v-adunați.
Dați năvală la palat
Dați năvală nu-i pacat
Să-l cuprindeți împregiur
În totul să-l faceți ciur
Ear pre ei să-i prindeți vii
Pe tustrei: părinte, fii,
Ș-apoi voi să-i giudecați
Aspru să-i tot cetărați
Și tot voi să hotărăți.”

Sursa: Documente privioare la anul revoluționar 1848 în Moldova, București, 1960.

Documente de la Mihail Sturdza privitoare la Revoluția din 1848, publicate în Albina Românească

Documente Mihail Sturdza, Albina Romaneasca 1„N. 27.

Albina românească
Gazetă politică și literară.

Iașii, Joi 1 April 1848. Anul XX.
____________________

Iașii.

Liniștea, de care Capitala noastră neîntrerupt se bucura de la întronarea Prea Î(naltului) Domn Mihail G. Sturza V(oe)v(o)d acum în curs de căteva zile s-au fost amenințat prin uneltirilea cățiva tineri dintre boeri, carii, pilduindu-se de cugetări vrednice de osăndă, s-au fost abătut de la datoria ce au cătră Ocărmuire. Mulțemită însă fie părinteștei îngrijiri a M.S. carele prin înțelepte și energhice măsuri, au întimpinat nenorocirea ce nesmintit s-ar fi răvărsat asupra pacinicilor lăcuitori a Capitaliei, încăt buna orăndueală și liniștea ear s-au restatornicit spre măngăerea publicului recunoscătoriu. În urmarea acestor tămplări s-au publicat două Ofisuri Domnești, ce aice se împărtășescu:

I.
Cu mila lui Dumnezeu
Noi
Mihail Grigoriu Sturza Vv.
Domn țerei Moldovei.
Iubiților Noștrii orășeni de toate treptele din Capitală!

Cu o vie măhniciune Am privit neliniștea ce v-au învăluit, în curgere de căteva zile, care s-au pricinuit de cățiva netrebnici cu cugetări tulburate dintre boeri.

Dragostea părintească, ce Domnia Noastră Avem pentru D-voastră, Ne-au îndemnat din început a lua măsurile cuvenite, pentru alinarea neodihnei ce numiții au împrăștiet în sinul pacinicilor D-voastre familii, însă aceeași simțire părintească Ne-au povățuit earăș mai întăiu să întrebuințăm toate chipurile de blăndeță, de care pururea Am dat dovadă, cu nedejde că se vor întoarce de la sine cătră datornica răndueală.

Văzănd în sfărșit că în această blăndeță, pomeniții restălmăcindu-o, s-au obrăznicit din mult, în mai mult după care părinteasca Noastră inimă n-au mai putut suferi a vă vide în necazurile îngrozirei, ce făce cu singură țintire, de a sminti și a răsturna dreptățile Ocărmuirei și liniștea obștească, Noi Am întrebuințat măsuri pentru înprăștierea tulburătorilor, și prinzăndu-să pe cei mai vinovați dintre dănșii, s-au și luat cuvenitele măsuri asupră-le, și pentru restatornicirea liniștei de care v-ați bucurat cu necurmare de la suirea Noastră pe scaunul Domniei țărei și pănă acum […]

Iașii 29 Martie 1848 No. 134.

Documente Mihail Sturdza, Albina Romaneasca 2II.

Prin Împărătescul Consulat al Rosiei am primit împărtășirea Strălucirei Sale Domnul Canțelariu al Imperiei, Contele de Neselrode, din 16 Martie curgătoriu supt No. 934.

Acest act este o noă dovadă a îngrijirei cu care Augustul Nostru Protector nu încetează a privighe asupra fericirei Moldovenilor și cu osebire în această epohă de crizis, ce amenință orănduiala soțială a Evropei apusane, care se învăluește de tulburări țintitoare a răsturna legiuitele guvernuri.

Mărirea Sa Împăratul au rostit a Sa nestrămutată hotărâre de a nu îngădui anarhiei să resbată în parte provințiilor Otomane, așezate subt a Sa protecție, și în urmarea a se opune cu toată puterea împrotiva încercărilor, care ar ave de scop a slăbi legăturile ce unesc aceste țeri cu Imperia Otomană, seau macar de a modifica condițiile ființei politice ce le sănt prescrise.

Drept aceea, pre temeiul Înaltei împărtășiri și dupre a Noastră Domnească îngrijire facem obștește cunoscut, ca fiecare se se ferească cu deadinsul de ori ce ademeniri de afară venite seau înlăuntru urzite, de defăimate și struncinătoare închipuiri, ce nu produc alta decum vătămare Patriei, răspundere Cărmuirei, la întămplare de a le trece cu vedere, nenorocire făptuitorilor și întristare familiilor.

Iașii, 31 Martie 1848.
No. 135.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Navigare în articole