Tipărituri vechi

românești sau despre români

Icoana Lumei, Iași (numere din 1840-1841)

Eșii. Icoana Lumei. Foae pentru îndeletnicirea moldo-românilor. 1840. Duminică. 27 Oct. Privirea Ceahlăului despre Gura Largului

Eșii. Icoana Lumei. Foae pentru îndeletnicirea moldo-românilor. 1840. Duminică. 27 Oct. Privirea Ceahlăului despre Gura Largului

Palatul Dreptății la Ruan (Rouen)

Palatul Dreptății la Ruan (Rouen)

Catedrală la Mainț (Mainz)

Catedrală la Mainț (Mainz)

Bătălia de Cresi (Crécy), îmfățoșată dupre o veche zugrăvitură

Bătălia de Cresi (Crécy), îmfățoșată dupre o veche zugrăvitură. În Tipografia Institutului Albinei

Palatul Munițipal în Brucsela (Bruxelles)

Palatul Munițipal în Brucsela (Bruxelles)

Despre primejdia corsetelor prea strinse

Despre primejdia corsetelor prea strinse

„Cu toate că stampele ce le înfățoșăm aicea, arată oarecare descrieri cu deamănuntul anatomice, ce s-ar părea damelor nu prea plăcute, totuși noi n-am voit a le trece cu videre luând în bagare de samă scopul lor cel folositoriu, ba încă și moral.

Numărul 1 și 2 îmfățoșază o figură a zinei Venus de Medici (una din cele mai frumoase statue antice aflate la Roma și cumpărate de Luca de Medici de unde îș are numele), socotită în adivăr ca una din cele mai desăvărșite înfățoșări  a frumuseței femeești; iar scheletul arată oasele și coastele ei în starea lor cea firească.

Trăsăturile figuri a 3-a înfățoșează o demoazelă ce voește a fi mai subțire la mizloc decât i-au îngăduit firea, strângându-ș talia în un corset; figura a 4-le arată trista stare a oaselor ș’a coastelor strânse în corset.

În adevăr, această de pe urmă figură nu întipărește în suflet decât gândiri întristătoare; răsuflarea gre și deasă; bateri de inimă; sângele rău răcorit, și prin urmare slăbăciune de organe; apăsarea osului spinărei și stricarea taliei; mistuire cu anevoe, și mai pe urmă boala de plămâni; iată câteva răzultaturi a corsetelor prea strânsă. Noi nu voim a supăra auzul cetitoarelor noastre prin descrierea cu deamănuntul a acestei obiceiu primejdios și netrebnic. Icoanele alăturate vor vorbi îndestul; și la vre o nevoe, doftorii cii adevărați li vor spune mai multe. Trebue însă să mai adăogăm că nouă ni este vorba numai de corsetele cele prea strânse iar nu de acele îndemănatice ce alcătuesc o parte de toaleta damelor, căci aceste dau trupului o formă potrivită, și îl împedică de a crește rău.

Ni va fi ertat însă de a arata că damele să află într-o rătăcire când îș închipuesc a mai adăuga grațiile lor cele firești, dând taliei lor o subțiere și o delicată îmfățoșare însă supărătoare foarte mult. Frumsăța și sănătatea sânt doă însușiri strâns unite. O talie foarte supțire face o neasămănare cu cealaltă rămășiță a trupului […]”

Privirea Insulei Tenerifa cu Muntele Pic cel Mare

Privirea Insulei Tenerifa cu Muntele Pic cel Mare

Arcul lui Septimius Severus în Roma

Arcul lui Septimius Severus în Roma

Biserica Sf. Ivan din Moscva

Biserica Sf. Ivan din Moscva

Turnierii

Turnierii

Sursa: Biblioteca Academiei Române – Filiala Iași

Single Post Navigation

2 thoughts on “Icoana Lumei, Iași (numere din 1840-1841)

  1. Pingback: Manolachi Drăghici, Cultura în timpul lui Mihail Sturdza (din Istoriea Moldovei, vol. II) | Tipărituri vechi

  2. Pingback: Gheorghe Asachi, Itineraru sau Călăuzul la Pion, Iași, 1840 | Tipărituri vechi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: