Iancu Nicola, Manual de patriotism, Iași, 1829

”Manual de patriotizm tălmăcit și mai adăogat de Iancu Nicola. Și acum întâia oară tipărit cu blagoslovenia și toată cheltuiala Preasfințitului Mitropolit Sucevii și Moldaviei Kiriu Kir Veniamin Costache în Iași, în Tipografia Sfintei Mitropolii. 1829 iulie.”

Pe pagina din stânga: ”A fi cineva Patriot bun, este tot una a fi și Hristian bun, și prin urmare și înplinitori poruncii cei mai mari a lui Hristos, ce este iubirea cătră aproapele (tălmăcitoriul).”

Pe pagina din dreapta: ”Prea Sfințitului și de Dumnezeu Alesului Arhipăstor Kiriu Kir Veniamin Arhiepiscop și Mitropolit Sucevii și Moldaviei.

Prea Sfințite Părinte! Știut este că din toate virtuțile soțietății politicești, virtutea patrioticească este ceia ce pricinuește mai mult și mai simțit folos; fiind că printr-însa să reformează neamuri întregi, să rădică juguri tiranicești din mijloc, să întemeiază constituții bune și să face fericirea staturilor; și iarâși ei au a mulțămi și nenorocitele acelea neamuri care prin eroitatea patrioților celor adevărați, scapă de supt jugul cel tiranicesc al vrăjmașilor lor, și ajung la libertate și fericire.

În zădar ar căuta cineva să găsască și la alte neamuri ale vechimei, aceasta virtute patrioticească, într-aceiași înaltă treaptă, în care au fost la Romani; căci ei numai să pot făli că au crescut-o în sinul Nației lor, și au fărmăcat cu dânsa atât de mult pe con-naționaliștii lor, încât fieși care din trânșii nu avea într-o nimic să-și jertfească orice ar fi avut mai scump pentru binele și fericirea Patriei lor. Ei nu mai sânt aceia care au produs pe Orație, pe un Muție Sțevola, pe un Camil, pe un Caton, pe un Curion, și pe alții mai mulți, într-acărora mari virtuți patrioticești, nu puțină iubire

cătră aproapele poate cădea cineva. Ei în sfârșit au gustat rodurile aceștii virtuți Patrioticești, și s-au făcut neamul cel mai strălucit al vechimii, pre care ori ce neam îl poate avea înaintea ochilor lui, ca o oglindă, prin care să-și îndrepteze fieși ce pas al său, și fiesși ce întrebuințare.

Cu toate că este cu adevărat, că și Grecii nu mai puțin sânt vrednici de laudă la aceasta; dar însă nestatornicia, intriga, și iubirea de a fi fieși care mare, întunecă celelalte vrednicii ale lor, și-i dejosesc din treapta cea înaltă, cu care ei ar putea să să alăture cu Romanii.

Drept aceia căutând și la strănepoții lor Rumâni, vedem că și orizon[t]ul lor să luminează de scânteia cea strămoșască a aceștii virtuți Patrioticești, de și nu întocmai ca la strămoșii lor; pentru că de Patriotismul celor vechi, destul ne adeverează ruinele cetăților prin care ei își apără Patria lor de Varvarele neamuri de pe vremile acelea, și sistisirea monastirilor, ce sânt făcute pentru cele mai mai enteresante trebuinți publice: adecă pentru măretișul fetelor sărmane, pentru întemeerea spitalurilor, și pentru facerea școalelor; iar de a acestor noi destul model de Patriotismu vă avem pe Preasfințiavoastră, și pe Preasfințitul Dionisie fostul Mitropolit al Ungrovlahiei.

Pe Preasfințiavoastră , fiind că dupa ce mai întâi ați înbogățit Literatura Rumânească cu atâtea cărți Rumânești, (din care cea mai bună și mai folositoare va fi Istoria Besericească în patru tomuri a lui Meletie Mitropolitul Atenei, ce acum o tălmăciți) și la 1803. Ați afierosit Sfânta Mănăstire Socola a fi Seminar pentru îmvățătura Preoților ce sânt lumina lumii, apoi acum între toate strâmtorările vremurilor, ați rădicat din ruine și părăsita de atâta vreme Gimnazie Vasiliană în Sfânta Monastire Treisfetitele, din preună și cu dumnealui marele Vornic Mihalache Sturza, a căruia simțire Patrioticească nu puțin s-au putut cunoaște și din întrebarea ce au făcut în examenul public din 20 fevruarie a acestui an zicând: ”Spune-mi copile cine au fost întemeetoriul Romanilor, strămoșilor noștri?” întrebare care poate umplea de lacrămi ochii fieși căruia Român simțitoriu.

Pe Preasfințitul Dionisie, fiind că la 1817 îmbrățoșind pe mult îmvățatul răposat D. Gheorghie Lazar, nu numai că s-au făcut cel dintâi pricinuitori sistisirei școalelor Naționale, în care să să predea slobodile știință în pământul Rumănesc în limba națională; dar au stat și pricină de a să trimite șasă tineri Rumâni în Evropa cu cheltuiala Patriei (lucru ce Moldavia noastră încă nu l-au făcut), care întorcându-să înapoi cu feluri de științe înbogățiți Filosfie, zic, Matimatică, Iură, și Fizică, au sistisit acel vestit Parnas de Muze, din care nu puțin să folosea tinerimea Romană, și care acum vai! din ninorocire șade ruinat cu totul.

Acum dar văzând că și această prea mică pârgă a ostenelilor mele nu privește la altă decât la iubirea de Patrie, și știind iarăș că cel singur model de Patriotism nu poate fi altul în Patria

noastră decât Preasfințiavoastră, pentru aceasta îndrăznesc și eu a vă o închina Preasfințiilor voastre, ca celui mai bun și Arhipăstori Patriot. Priimiț-o dar vă rog ca de un semn de recunoștință și de supunere, și nu o judecaț după micșorimea figurei ei, ci după râvna ce am pentru înaintarea neamului Rumânesc; și cât pentru rău râvnitorii de înaintarea neamului Roman ziceț dinpreună cu Apostolul Pavel unde zice cătră Efeseni: ”că nu este noă lupta înpotriva trupului și a sângelui, ci înpotriva căpeteniilor și a domniilor și a stăpânilor întunerecul acestui veac.”

Iar Nația Rumânească, dea Domnul să pășască cu cele mai mari pasuri ale sporirei, și să capete și făcători de bine ca Preasfințiavoastră! Dea Domnul să să învrednicească a câștiga în faptă ceia ce dispoziția cea iubitoare de neam a Preasfințieivoastră le făgăduește, și să priimesc și eu pănă la sfârșitul vieții mele mulțămirea de a mă lăuda că sânt cu cel mai mare respect, și supunere al Preasfințiilorvoastre.

În Iași

1829. Iulie. 12.

Prea plecată slugă

Iancu Nicola”

Pe pagina din dreapta: ”Partea 1. Pentru iubirea de Patrie în general (sau de obște) întroducere”

”Arătare de cele ce să cuprind în acest manual

Partea 1. Pentru iubirea de Patrie în general (sau de obște) întroducere

Tractat

1. Ce este patrie și iubirea de Patrie

2. De unde să naște mai de obște iubirea de Patrie

3. Ce este Patriotismul cel adevărat

4. În ce chip iubitorii de Patrie în general sau de obște sânt datori a-și arăta iubirea lor de Patrie

5. În ce chip deosebitele Ranguri ale unui Stat mai vârtos Rangul întâi și al doilea adecă țăranii și cetățeanii sânt datori a-și arăta iubirea lor cătră Patrie

6. În ce chip Nobilii (boerii) și Ostașii sânt datori a-ș arăta iubirea lor de Patrie.”

Consultați alfabetul chirilic românesc

Scurtă biografie a lui Iancu Nicola (Buznea)

Articol postat prin bunăvoința Bibliotecii Academiei Române Filiala Iași

Single Post Navigation

← Older Entry

Newer Entry →