Tipărituri vechi

românești sau despre români

Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, copie din secolul al XVII-lea

5 (Predoslovie)

„Predoslovie adecă cuvântu înaintea descălecatului Țărăi Moldovei

Vor unii Moldovei să-i dzică că au chemat-o Sțitia sau Schitiia pre limba slovenească. Ce Sțitiia cuprinde loc multu, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și cămpii despre Nistru, de cuprinde o parte mare și den Țara Leșască. Chematu-o-au unii și Flachia, ce scriu letopisățele litenăști, de pre numele hatmanului rămlenescu ce l-au chemat Flacus, carele au bătut război cu schiitii pre aceste locuri și schimbăndu-să și schimosindu-să numele, den Flachia i-au dzis Vlahie. Ce noi acesta nume nu-l putem da țărăi noastre Moldovei […]

6 (pentru limba moldoveneasca)

Pentru limba moldovenească

Așijderia și limba noastră den multe limbi este făcută și ne e mestecat graiul nostru cu al vecinilor de prenpregiur, măcar că de la Răm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s mestecate. Cum spune și la predosloviia leatopisățului celui moldovenesc de toate pre rându: ce fiind țara mai de apoi ca la o slobodzie, de prenpregiur venind și descălecăndu, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la rămleani, cele dzicem latină, păne, ei dzic panis, carni, ei dzic caro, găina, ei dzic galena, muere, îi dzic mulier, femeia – femina, părinte – pater, al nostru – noster, și altele multe den limba lătinească, și de-am socoti pre amănuntul, toate cuvintele li-am înțeleage.

14 (de inceputul domnilor)

De inceputul domnilor Țărâi Moldovei și de viața lor. Și de … anilor cu mila lui Dumnedzău. Iaste vreame să arătăm văleat 6867 (1359)

Într-acei ficiori de domnu ce-au nemerit locul acesta, fost-au și Dragoș vodă,ficiorul lui Bogdan vodă, carele era den domnii Rămului, carele venisă de la Maramureș, carele să veade mai de cinste și mai de folos decăt toți, pre carele cu toții l-au pus domnu mai mare.

31 (pentru domnia lui Stefan voda)

Pentru domniia lui Ștefan vodă, ce-i dzic cel Bun, ficiorul lui Bogdan vodă și de multe războe minunate a lui ce-au făcut. Văleato 6965 (1457)

După doi ani a domnii sale lui Pătru vodă Aron, rădicatu-s-au de la Țara Muntenească Ștefan vodă ficiorul lui Bogdan vodă cu multă mulțime de oaste muntenească și din țară adunați ș-au intrat în țară. Și silind spre scaunul Sucevei, i-au eșitu inainte Pătru vodă Aron pre Săret, la sat, la Doljești, la tină, și s-au lovit în dziua de gioi mari, aprilie 12, și înfrănsă Ștefan vodă pe Aron. Ce Aron vodă nu să lăsă cu atăta, ce de iznoavă s-au bulăcit și al doilea răndu. Să lovi cu Ștefan vodă la Orbic și iară birui Ștefan vodă. Și-l prinsă pe Pătru vodă Aron și-i tăe capul, ș-au domnit.

Cându s-au strănsu țara la Dreptaate ș-au rădicat domnu pre Ștefan vodă

Deacia Ștefan vodă strănsă boiarii țărăi și mari și mici și altă curte măruntă denpreună cu mitropolitul Theoctist și cu mulți călugări, la locul ce-l chiamă Dreptaate și i-au intrebat pre toți: iaste cu voia lor tuturor să le fie domnu? Iar ei cu toții au strigat într-un glas: „În mulți ani de la Dumnedzău să domnești”. Și deaci cu toții l-au rădicat domnu cu voe tuturor și l-au pomăzuit spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan vodă stiagul țărăi Moldovei și să dusă la scaunul Suceavei.

Deci Ștefan vodă gătindu-să de mari lucruri să facă, nu cerca să așeaze țara, ci de războe să gătiia, că au împărțit oștii sale stiaguri și au pus hotnogi și căpitani, carele toate cu noroc i-au venit.

Cându au prădatu Ștefan vodă Țara Săcuiască

Scrie leatopisățul cel moldovenescu că fiindu Ștefan vodă om războinic și de pururea trăgăndu-l inima spre vărsări de sânge, nu peste […]

39 (Podu Inalt)

Cându au luatu Ștefan vodă cetaatea Telejenulu și cănd s-au bătut cu Țăpăluș vodă, cu ungurii, mai apoi și cu Băsărab, văleato 6982 (1473)

Au luat Ștefan vodă cetaatia Telejenul ș-au tăiat capetele părcălabilor și muerile lor li-au robit și mulți țigani au luat și cetaatea ou ars-u. Într-aceiași lună, în 5 dzile, fu războiu în Țara Muntenească cu ungurii și cu Țăpăluși și cu agiutoriul de la Dumnedzău au biruit Ștefan vodă ș-au bătut pre unguri, Într-aceiaș lună, în 20 de dzile, au răzbitu și pre Băsărabă.

Războiul lui Ștefan vodă căndu s-au bătut cu turcii la Podul Nalt, văleato 6983 (1475)

Într-aceia vreame, Mahmet înpăratul turcescu armându 120.000 de oaste a sa și oastia tătărască și muntenească, să margă cu Radul vodă, au trimis asupra lui Ștefan vodă. Iar Ștefan vodă avăndu oaste gata, 2.000 de leși ce-i venise într-agiutoriu cu Buciațchii de la craiul […]

74 (Tara Ungureasca si Ardealul)

Pentru Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus

Aicia nu vom lăsa și de Ardeal sau Țara Ungurească, cum dzicu unii, ca nu atingem și să nu pomenim de începutul lor și de obiceaiul lor, fiindu-ne vecini de-aproape și de multe ori năzuia domnii țărăi Moldovei, de să acioa și să agiutoriia de la dănșii.

Ardealul sau Țara Ungurească de Gios să chiamă Țara peste munte, care cuprinde o parte de Dație și peste munte. Dreptu aceia îi dzic Țara peste Munte, căci e încungiurată de toate părțile cu munți și cu păduri, cum ar hi îngrădită. Dzicu-i și țară de 7 orașe, den limba nemțască, iar lăcuitorii țărăi își dzic ardeleani, carile să hotărăsc depre apus cu ungurimia, sau cumu-i dzicu unii Panoniia. Iar despre miadzănoapte să hotărăscu cu Țara Leșască, despre amiadzădzi cu Țara Muntenească, despre răsărit cu Moldova. Țara Ardealului nu iaste numai o țară însăși, ce Ardealul să chiamă mijlocul țărăi, carii multe cuprinde în toate părțile, în care stă și scaunul crăiei. Iar pre la margenia ei săntu alte țări mai mici, carele toate de dânsă să țin și suptu ascultaria ei săntu: întăi cumu-i Maramurășul despre Țara Leșască, și Țara Săcuiască despre Moldova, și Țara Oltului despre Țara Muntenească, și Țara Bârsei, Țara Hațagului, Țara Aounului (?) și săntu și alte holde multe, carele toate ascultă de Crăiia Ungurească și să țăn de Ardeal. În țara Ardealului nu lăcuiescu numai unguri, ce și sasi peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățătă de români decât de unguri. Iar Țara Ungurească de Gios, unde să chiamă Unguriia cea Mare, sau cumu-i dzic unii pre limba nemțască Panoniia, acolo numai unguri trăescu, iar de află și români prea-locurea, încă leagia ungurească țin.

Ungurii nu țin toți o leage, ce în patru sau în cinci legi sint împărechiați, că unora le dzic calvini, altora lotori […]”

Articol postat prin bunăvoința Bibliotecii Academiei Române Filiala Iași

Single Post Navigation

4 thoughts on “Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, copie din secolul al XVII-lea

  1. Pingback: Colecția de carte veche românească de la Casa Dosoftei din Iași « Tipărituri vechi

  2. Pingback: Campaniile militare ale Moldovei împotriva secuilor (sec.XV-XVI) « JurisCult

  3. Pingback: Povestea lui Simion Dascălul despre întemeierea Țării Moldovei « Tipărituri vechi

  4. Pingback: Povestea lui Simion Dascălul despre întemeierea Țării Moldovei | Melidonium

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: