Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Iosif Genilie”

Iosif Genilie, Principe de geografie pentru tinerimea studioasă, București, 1851

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

Din capitolul despre Moldavia

Din capitolul despre Moldavia

„Capitale și locuri semnate.
I. În Țara de Sus.

Dorohoiul, cap. ținutul Dorohoiu, lângă lacul Dorohoiului. – Mihailenii. – Herța.
Fălticenii, cap. în ținut. Sucevei, cu mare târg la 20 Iulie.
Botoșanii, cap. în ținut. Botoșani, foarte negoțioasă.
Piatra, cap. în ținut. Neamțul, scoate multă lemnărie.
Neamțul, are un minunat spital, și ruine din cetatea Neamțul.
Monastirea Neamțul, pentru părinți; Varaticul, Agapia, pentru maice, sânt populate monastiri, cele mai întâi ale Moldaviei.
Valea Albă sau Răsboenii, loc respectabil, prenumit de la mulțimea oaselor albe, rămase de la eroii ce se luptară cu turcii la 1476, iunie 26.
Bacăul, cap. în ținut. Bacău, pe unde locuesc mulți unguri.
Ocna, unde este întâia sărărie a Moldoviei.
Romanul, lângă Moldova, capit. în ținutul Romanului, pe o câmpie foarte mănoasă, are episcopie.
Târgul Frumos, produce cei mai frumoși pepeni ai țării.
Iașii, cu 66 mii loc., cap. Moldaviei, pe lângă râul Bahluiul. Iașii s-a numit așa de la colonia romană, a Iassilor prenumită, și este

principe_de_geografie_2capitala țării de pe la 1565; mai înainte era Suceava.
Edificii și temple sânt: Mitropolia, Trierarhii, Golia, Academia, Galata, Socola, și alte multe palate domnești și private.

II. În Țara de Jos.

Vasluiul, cap. ținut. Vasluiu, ce scoate multă miere.
Hușii, cap. în ținutul Fălciului, aproape de Prut, are o episcopie, și scoate vinuri multe și bune, duzi, mătăsari și tutun mult.
Bârladul, cap. în ținut. Tutovei, scoate săpunuri multe.
Focșanii, lângă un canal din pârâul Milcov, cap. în ținut. Putnei, centrul negoțului dintre principate. *)
Odobeștii, lângă Milcov, renumiți pentru vinurile cele multe și cele mai bune ale Moldaviei.
Tecuciul, cap. în ținut. Tecuciu, care scoate vinuri bune.
Galații, lângă Dunăre, 10 mii loc., cap. în ținut. Cuvurluiului, centrul negoțului moldovenesc: și pentru exportul productelor pământenești, cât și pentru importul celor străine.
____________
*) Ținutul Putnei era al Țării Românești. Trotușul despărția Romania de Moldavia. Pe la anii 1475 Stefan, eroul moldovenesc, bătându-se cu Radul, domnul Romaniei, îl învinse; luă acest ținut, și făcu graniță între principate pârâul Milcovul, care a rămas până acum despărțitor, de peste 400 de ani.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Universu. Noătăți din toată natura, cultura, literatura, București, 1845

Universu, Bucuresti, 1845„Universu.
Noătăți din toată natura, cultura, literatura.
(Mens agitat molem, Virg. liv. 6)

Duminică, 15 Iulie. Nro 2. București, 1845. Anul I.

Ce este Canicula? Arșița?

Timpul de la 12 Iulie până la 11 Avgust se numesc Canicula (cățelușa; latin), care este constelație și steaoa (Siriu) cea mai strălucioasă văzută numai cu ochii. Canicula, în acest timp, răsare tot de o dată cu soarele, de aceea s-au numit zile caniculare (cânești). Arșița cea mare, în aceste 30 de zile ale Caniculei, se face pentru cea mai mare părută appropiare și întârziare a soarelui peste Europa, de aruncă razele mai drept peste creștetu-ne, iar nu căci se împreună căldura caniculei cu a soarelui, răsărind de o dată amândoă aceste stele enorme, precum credeau Egiptenii, și alții. Ca să se arate cea mai mare putere a căldurei, s-a numit și constelația Leul, pentru că el este cel mai vârtos animal, iar acea stelime cam seamănă și cu făptura leului.”

Sursa fotocopiei: Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași.

Iosif Genilie, Geografie istorică, astronomică, naturală și civilă, București, 1835

„Geografie istorică, astronomică, naturală și civilă, a continentelor în general, și a Romăniei în parte. Iosif Genilie, profesor de Geografie și Hronologie și Colegiul Național, de care, adoptată, s-a tipărit spre întrebuințarea tinerimei din Clasele de Umaniore. București în Tipografia lui Eliad. 1835”

Poștile și carantinele Țării Rumânești

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Post Navigation