Tipărituri vechi

românești sau despre români

Neamul ulach din Geografia armenească a lui Vardan Vardapet (sec. XIII)

Mémoires historiques et géographiques, 1819

Textul în limba armeană

Textul în limba armeană

Traducerea franceză

Traducerea franceză

„Către Apus este Frankistanul. Spania e triunghiulară. Acolo se găsesc moaștele Sfântului Apostol Iacob și multe mine de aur, unde sunt chinuiți condamnații la moarte. La Apus ajungi la țara aganațienilor și de acolo la orașul de aramă, care azi e ruinat și e numit Liurike. Acolo e capătul lumii unde s-a dus Sf. Pavel. Apoi e Țara alamanilor, unde se găsesc rămășițele Sf. Maici a lui Dumnezeu. Aceste popoare sunt din rasa arsacizilor, din urmașii viteazului Tiridat. Constantin îi ceruse, și Tiridat îi trimise 400 de oameni. Țara germanilor este lângă Galia și Oceanul Nordic. Dalmația este către izvoarele Dunării. Italia e la răsăritul Galiei și la sudul Dalmației; acolo e marele oraș Roma, întemeiat de regele Romulus. Acolo se găsesc sorii lumii, Sf. Petru și Pavel. Este scaunul patriarhal al latinilor, care sunt franci. Sunt în Apus patru capitale: adecă Roma, Milanul, Anglia și Parisul. Trei sunt reședințe regale, iar Parisul e locul unde se adună doctorii.

Dincolo de râul Dunării este neamul goților. Apoi sunt rușii, al căror oraș Moscova le este capitală. În vecinătate se găsește neamul ulach, apoi acela al bulgarilor, care se întinde până la Țara sarmaților;

Mémoires historiques et géographiques (p. 452)

Mémoires historiques et géographiques (p. 453)

iar de acolo se merge la iberieni. Toți sunt înspre Nord-Vest. Țara thracilor e la răsăritul Dalmației. Thracia are șapte țărișoare, râuri, orașe, insule și orașul Samandria, care e pe Lova și pe Seciova, de unde se merge până la Constantinopol. Veneția este un port în mijlocul mării, unde se studiază chimia și unde se dă argintului culoarea aurului. Sunt la franci douăsprezece neamuri de limbi diferite, opt la romani și opt la iberieni. Olintul e un oraș în Thracia, lângă Stagira, patria lui Aristotel. Mai sunt încă multe neamuri, orașe și țări, care nu ni se par vrednice a le descrie și de care de aceea n-am voit să ne ocupăm.”

Sursa traducerii: A. Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice armenești, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, vol. VII, 1936-1938, publicat la București, în 1939 (pe www.dacoromanica.ro)

Sursa imaginilor: Jean Saint-Martin, Mémoires historiques et géographiques sur l’Arménie, Vol. II, Paris, 1819

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: