Tipărituri vechi

românești sau despre români

Teodor Stamati, Fizica elementară pentru clasele colegiale din Prințipatul Moldovei, Iași, 1849

Teodor Stamati, Fizica elementara 1„Fizica elementară pentru clasele colegiale din Prințipatul Moldovei. Compilată după F. Crișu de Pah. Teodor Stamati, Doctoru de filosofie și de frumoasele arte, profesoru publicu de fizică și istoriea naturei la Academia Mihaileană din Iași, mădulariu efectivu al soțietăței de medici și naturiști din Prințipatul Moldovei. Întăia ediție. Cu cheltueala casei scoalelor. Iașii. Tipografia: Institutul Albinei. 1849.

Teodor Stamati, Fizica elementara 2

Din capitolul de Meteorologie

321. Însfârșit este de însemnat aurora boreală, un fenomen, ce se arată uneori cându-i senin seara seau noaptea în partea despre nord, dar totuși în părțile noastre mai arare decât în țările cele mai aproape de polul de nord. Ba încă nici se arată fiește care dată tot într-un chip. El ni se înfățoșază mai vârtos ca o lumină roșietică, ori ca o flacără puternică escată în depărtare, carea înse singură nu se vede ce numai în răsfrângerea ei pe ceriu și are multă asemănare cu roșeața zorilor, întinzându-se înse pe ceriu acum mai mult, acum mai puțin, și din când în când se zăresc în trânsa purcegând din gios în sus niște raze luminoase. Câteodată acest fenomen este însoțit de un vuet puternic ca părâitul unei pânzi de corăbii. El se pare a ave o hotărâtă înrâurire asupra acului magnetic, iară mai mult nu i s-au vădit vre o deosebită făptuire asupra atmosferei seau asupra pământului.

Mulți fizici sânt de opinie că acest fenomen s-ar cuveni între cele optice si s-ar fi escând prin răsfrângerea luminei soarelui. Astăzi suntem mai mult plecați a-l privi ca pe un fenomen electric ori magneto-electric; cu toate că nici această opinie nu este dovedită, drept care trebue să ne mulțămim numai cu lămuriri ipotetice – încă și spre polul de sud s-au observat acest feliu

Teodor Stamati, Fizica elementara 3de fenomene, dar mult mai rar, și s-au numit aurora australă.

322. Din cele zise pănă aice se dovidește cât de puțin cunoaștem noi însușimea cea adevărată a fenomenelor aerice și cauzele prefacerilor din atmosferă. Aceasta înse nu trebue nici să ne sparie, nici să ne descurăjească; căci având noi aice a face tot mai mult cu materii nevăzute, de sine să înțelege că multe ne pot scăpa și din videre. De altă parte descoperirile făcute pănă acum trebue să ne îndemne mai ales a înainti cercetările noastre; căci ele sânt destoinice a ne învăța și a ne desfăta, a ne povățui ca să cunoaștem înțăleapta orânduire în natură, minunata legătură a obiecturilor ce ne încungiură, și în urmare a ne înălța cu mintea la cunoștința adevăratului Dumnezeu.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Gheorghe Lazăr, Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826

Gheorghe Lazar, Povatuitoriul tinerimei 1„Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire, întru acest chip acum întâia oară lucrat de D. Lazar, fostul Profesor a înaltelor școale Romanești din București și acum întâiașdată tipărit cu toată cheltuiala prea cinstitului, prea vrednicului și de mărit neam născutului D.D. Grigorie de Băleanu, marelui Dvornic al Prințipatului Valahiei. La Buda. În Crăiasca tipografie a Universit. Ungariei. 1826

 Din Procuvântare iubiților și fraților miei Romani!

Din Procuvântare iubiților și fraților miei Romani!

[...] Deci văzând eu, cum că numai maximuri Grecești sânt, care înpedecă sporiul cătră înfrumusețarea fericirei noastre și înmulțirea, am hotărât a veni într-acest ales și de Dumnezeu binecuvântat pământ Romanesc, ca să samăn grâul cel curat și fără neghină; apoi deși am aflat într-acest pământ o mulțime de mărăcini! totuși nu me-au trebuit prea multă osteneală de a-i putea curăți, căci toți Patrioții cei adevărați dându-mi ajutoriu, am putut foarte lesne sămăna grăunțele cele adevărate; fără tocmai când dintru semănatele grăunțe, nenumărate mii de flori streluceau pe holdele Romane! iată atuncea și mulțime de lăcuste au venit, căutând, ca sămănăturile încă până a nu aduce doritele fructuri, să le strice. La aceasta nu puțin m-am fost mâhnit, nu atâta căci știam, că lăcustele niciodată vin ca să dea rod, ci să mănânce sudoarea și osteneala pământeanului!! ci mai vârtos căci tare eram încredințat, că unii din neamul Romanesc sânt cu totul predați în limba grecească, și mai bucuros zic

Gheorghe Lazar, Povatuitoriul tinerimei 3Κυριε ελεησον decât Doamne miluește-ne; O! cum de bine au știut Grecii a să lingări cătră Romani, cât i-au făcut chear înprotivitori linbei Romanești; nu-i destul aceasta, ci încă și legile țării le-au stricat, și legi nove au făcut; ba și năravurile fanarioților* s-au făcut de obște, ca o datorie a le urma Romanii întru toate legile țării, și năravurile Romanești încet încet s-au părăsit; și de nu era preaosfințitul Mitropolit Dionisie, și cu alți aleși Patrioți, și școala aceasta Romanească cu totul o dărăpâna; și de nu să trimitea fii de ai Patriei la învățături în Austria, Ghermania, și Franția, rămâneam totdeauna ca viia cea nelucrată, plină de știr și boz, pentru că să încuibase atâtea nedreptăți în țară, cât de ar fi înviiat un Radu Vodă, un Matei Vodă, și un Stefan Vodă al Moldaviei, să vază legile și năravurile Romanilor de acum; încă de s-ar uita, și la portul și modele de acum, cu plâns și cu amar s-ar ruga de Dumnezeu, a-i trimite în adâncimea pământului, a nu mai vedea nedreptatea aceasta ce să face! [...]

___________

(*Fanarioții sânt Grecii din Constandinopol.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos, București, 1825

Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos 1„Această cărticică întâi tălmăcită de pe limba leșască, pe limba rumânească care cuprinde întru sine multe lucruri, spre folosul a toată obștea, atât oamenilor cât și dobitoacelor, cât și pentru aceia ce să vor sili cu toată inima a învăța vreun meșterșug, care lucruri întâi sânt cercate, și apoi tălmăcită și tipărită cum să veade.

Găsindu-să dată fiind în tipariu în vremea Luminatului Domn Ioan Costandin Alexandru Ipsilant Voevod, în Valahia, la let 1806.

De folos nu mic s-au socotit a să da și de a dooa oară în tipariu. 1825. Cu toată cheltuiala Dumisale Hristea Theodor.

Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos 2Vreocâteva meșteșuguri și sicreturi mari pre care întâi le-am cercat pe toate și apoi le-am tălmăcit pre limba Rumânească.

Ciocolată cum să face:

1. Să iai o jumătate de ocă cacaoa, să pui într-o piuliță caldă și să iai o litră zahar, și o bucățică vanelie, și doao dramuri de ținamon adecă scorțișoare, și să le pisezi și să le faci ca o unsoare, cu apă și să le fierbi pe foc moale, și pre urmă să le faci turtișoare și vei avea ciocolată.

Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos 3Pentru dureare de cap.

64. Rută cu unt de rozmarin să iai și să pisezi să amesteci cu oțet, să faci blastor să pui la cap. Naramză să tai ca talerul și să pui cafea pisată pe deasupra, și să faci trei blastori. 2 să pui la tâmple și una la frunte și vei vedea folos. Iar negăsind năramză să faci de gulie și cu cafea. Albușu de ou cu lapte de fămeae și unt de lemn să pui la frunte. Rumianec adecă mușițel de la spițărie, să-l fierbi să oblojăști capul.

Cărticică care cuprinde multe lucruri spre folos 4Când să unflă calul la picior.

203. Să iai mălaiu de mei pol ocă, sare pol ocă, silitră o 100 de dram., smoală tare de la cizmari, să le ferbi cu vin sau oțet, cald să oblojăști piciorul, și de va fi unflătură ori veache sau noao va treace.

Iar când să unflă calul la inimă sau la alt loc să iai slănină veche, ou(ă) 6, căpățini usturoiu, aluat de la pitari, 3 raci vii, 3 muște de Spaniia și o buruiană ce să cheamă nemțeaște gaus borțet, catran, nuci, untură de epure să ungi locul cel unflat, și vei vedea folos.”

Sursa: www.dacoromanica.ro

Post Navigation