Tipărituri vechi

românești sau despre români

Călătoria lui Balthasar Hacquet prin Carpații dacici și sarmatici (sfârșitul sec. XVIII)

Volumul I

Volumul I

Moldovean

Moldovean

Moldoveancă

Moldoveancă

Boier moldovean

Boier moldovean

Boieroaică moldoveancă

Boieroaică moldoveancă

Din timpul asediului cetății Hotin

Întâmplare din timpul asediului cetății Hotin

„La această încăierare s-a produs un fapt care nu se poate întâmpla decât extrem de rar și pe care l-au raportat ofițerii [austrieci] prezenți în darea de seamă către general. Cazul era următorul: în timp ce se luptau cele două cete dușmane, rândașii turci au vrut să se strecoare în cetate [Hotin] cu căruțele lor încărcate cu iarbă. Unul din acești vlăjgani a fost somat de un husar să se întoarcă înapoi ori îl doboară. Dar cum vlăjganul se legase foarte solemn să nu facă una ca asta, nu a dat ascultare nici unei amenințări și atunci, cel ce îl urmărea i-a retezat capul, din plin galop, dintr-o singură lovitură. Dar cât a fost de uimit husarul de această lovitură, când a văzut pe vlăjganul fără cap mânând mai departe căruța, ținând și mai departe hățurile în mână cu atâta tărie că alergau caii de zor, iar el a căzut din căruță și a rămas grămadă, abia după două sute de pași, fără a ajunge în mâinile dușmanului [...]

Balthasar Hacquet 7 (Siret)

În vizită la niște boieri din Bucovina

Orașul Siret se află aproape de acest râu. Locul este mic și neînsemnat și constă din vreo două sute de case și ceva biserici. Pe vremea cumanilor, și când mai ședeau aici episcopi catolici, era destul de populat, după cum se poate deduce din rămășițele bisericii și a altor clădiri. Și acum mai sunt boieri care își au acolo curțile lor boierești. Când am ajuns să-i cunosc în casele lor,

Balthasar Hacquet 8am observat la unul dintre acești boieri un caz ciudat de influență a laptelui doicii asupra copiilor mici. Părinții a șase copii, unii dintre ei mari, erau oameni nu numai de statură frumoasă, dar și frumoși la față, albi și rumeni, dar copiii erau cu toții negri ca țiganii [...] Când am întrebat pe mamă cum de se întâmplă să aibă copii atât de negri mi-a răspuns: Copiii mei vin cu toții pe lume albi la față, dar cum nu-i hrănesc eu la sân, ci țiganca aceasta, pe care o vedeți aici, care mai purta la sân pe copilul lor din urmă, ce nu se făcuse încă negru de tot, ea cu laptele ei îi va face așa de negri, dar cu timpul, în vreo douăzeci de ani mai pierd ceva din negreala lor, dar niciodată de tot și de fapt se putea observa cu ochiul liber la copiii mai mari schimbarea nuanțelor culorii din an în an [...]

Volumul II

Volumul II

Tătar nogai

Tătar nogai

Tătăroaică nogai

Tătăroaică nogai

Țigani

Țigani

Țigancă

Țigancă

Impresii despre românii din Ardeal

Impresii despre românii din Ardeal

Am călătorit acum douăzeci și șase de ani cu un asemenea român, singuri de tot, // prin munții cei mari din Țara Românească în Transilvania, sub călăuza lui fără a păși pe vreo cărare cunoscută. Nu ar fi putut de o mie de ori să-mi ia viața prin locurile pustii care erau doar adăposturi de fiare? El nu a făcut-o și s-a dovedit dimpotrivă ca un erou față de slăbiciunea mea. Cine a adus pe românii din Transilvania sau din posesiunile austriece la o situație așa de rea? Nimeni decât nobilimea sau stăpânul, sub a cărui apăsare trăiește, care intenționat nu s-a gândit niciodată să-l lumineze, ci l-a tratat necontenit ca pe o vită de povară. El trebuie să recunoască pe nobil ca pe o ființă căreia totul trebuie să-i dea ascultare, dar care ea însăși nu are de îndeplinit față de nimeni pe lume vreo datorie sau obligație*. Nu voi uita

___________________
*După multele cruzimi săvârșite de nobilimea ungară împotriva omului de rând, vreau să amintesc numai una care s-a petrecut după răscoala lui Horea, în districtul Almaș. Un nobil, A.H.-ky, a poruncit judelui său de sat să mâne pe țărani spre el ca să-i facă muncă de robi, dar cum aceia nu au voit să-l urmeze, el (judele) a spus acest lucru stăpânelui său amintit care însă l-a amenințat cu moartea dacă nu îi aduce la el. Bietul jude a venit din nou a doua oară, fără a fi putut îndeplini lucrul, spunând: stăpâne, fiți bun să le porunciți voi înșivă, căci veți izbândi desigur mai bine ca mine. Dar fiara [Unmensch] nici nu l-a lăsat să termine și cu pistolul i-a trimis un glonte drept în piept. Cum bietul om a căzut jos și a vrut să se țină de masă pentru a se ridica în sus, l-a împușcat acest călău cu un al doilea glonte în gât, ucigându-l. Văduva lui împreună cu copiii au reclamat, dar totul a fost rezolvat de comitat printr-o amendă de douăzeci și patru de guldeni, dar și pe aceștia a refuzat tiranul să-i plătească [...]

Balthasar Hacquet 15niciodată cuvintele pe care mi le-a spus un moșneag din nația aceasta, la Cincu Mare, înainte de a muri: Mor bucuros, nu las nici muieri, nici copii în robie… Chiar așa de neșlefuită cum este această nație, totuși am găsit la mulți din ei, în timpul celor doi ani cât am stat printre ei, trăsături care ar fi strălucit chiar și la oamenii cei mai civilizați. Cât de mult rău a fost pricinuit Monarhiei de ura și apăsarea împotriva acestei națiuni odinioară așa măreață și însemnată! [...]”

Sursa imaginilor: Balthasar Hacquet, Neueste physikalisch-politische Reisen – In den Jahren 1788 und 1789 – Durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nördlichen Karpathen, Nürnberg, vol. I-II, 1790-1791.
Sursa traducerii: Călători străini despre Țările Române, Vol. X, Partea a II-a, București, 2001 (pe www.digibuc.ro).

Alegerile lui Ippocrat. Manuscris medical românesc (începutul sec. XVIII)

Alegerile lui Ippocrat. Manuscris medical 1„1:10: Iar de va fi crivăț, adecă vănt despre amiiazănoape, niște tuse, răgușăli, înpietrire de pântece, nelesnire udului, tremurări, dureri de coaste, de piept. Și când va ținea mult crivățul, atuncea în boale trebue să așteptăm unele ca aceastea. Adecă de va fi uscăcios, oftici, dureri de ochi, dureri de încheeturi, stricturare udului, nelesnire pântecelui, iar stările ceale din toate zilele adecă cele despre partea crivățului, înputernicesc trupurile, le dau mișcare lesne, și față frumoasă și lesnire de auz și usucă pântecele și pișcă la ochi. Iar celor ce au mai de nainte durere de piept, li să adaogă mai mult. Când suflă crivăț uscăcios, să nasc friguri iuți. Și de va ținea mai mult vremea acest feliu, după starea ce au făcut, trebue să așteptăm asemenea boale mai mult.

1:11: Iar pentru timpuri, de va fi iarna uscată și cu crivăț, iar primăvara ploioasă și umedă, trebue a fi vara friguri iuți și dureri de ochi și nelesnire de pântece, mai vărtos fămeilor și bărbaților ce au natură umedă.

1:12: Iar de va fi iarna umedă și ploioasă și lină, iar primăvara uscăcioasă și cu crivăț, muerile adecă ceale ce au a naște spre primăvară, negreșit leapădă, iar de vor naște în vreme înplinită, însă nasc copii slabi și bolnăvicioși, încât ori că mor curând, ori că trăind să zărnicesc, bolind. Iar celorlalți oameni să fac nelesnire de pântece și uscăciune, dureri de ochi, iar celor bătrâni, trohne pierzătoare în grab.

1:13: Iar de va fi vara uscăcioasă și cu crivăț, iar toamna ploioasă și umedă, vor fi dureri de cap iarna și tuse și răgușăli și mucărituri, iar la unii și oftică.

1:14: Iar de va fi și toamna uscăcioasă, și cu crivăț, precum au fost și vara, va fi de folos celor umedoși din fire, și muerilor, iar celorlalți vor fi uscate dureri de ochi și friguri iuți și mucărituri în lungă vreme, iar la unii melagholii.

1:15: Când va fi vara asemenea primăverii, trebue să așteptăm multe nădușăli în friguri. 1:16: În toate ceale patru vremi ale anului, să întâmplă toate boalele, însă în unile să întâmplă unele boale mai mult, și să întărâtă.

1:17: Că în vremea primăverii să întâmplă prea multe patimile ceale de nebunie, ceale de melagholie, de epilepsie și curgeri de sânge, și astupări în gât, și mușcături și răgușăli, și tuse și lepră și pecingine, și spurc și pojar cu rane și bube și dureri de încheeturi.

1:18: Iar vara sănt de obște unile din ceale zise mai sus, și friguri, adesea și aprânderi, de a treia zi, și de a patra zi prea multe, și vărsări, și urdinări, și dureri de ochi

Alegerile lui Ippocrat. Manuscris medical 2și de urechi, bășicături de gură, opăreală la boașă, și nădușăli.

19: Iar toamna să întâmplă multe și de ceale de vara și friguri de a patra zi, și zăpăciri și dureri de splină, idropică, oftică, stricurare de ud, și slobozire pântecilui și încuere și spetire și astupare în gât și hârâeli în gât și învărtejire mațelor, și epilepsii, și patimi de nebunie și de melagholie.

20: Iar iarna să scornesc junghiuri de coaste, strâmtorare plămânilor, patima îngreonării de somn, mucărituri, răgușăli, tuse, dureri de piept, de coaste și de coapse, durere și întunecare de cap, damlale. 21: Iar în vărste urmează de acest feliu la copiii cei mici și născuți de curând, să bășică gura, varsă, tușăsc, nu pot dormi, se umflă la buric, să sperie și li să opărăsc urechile.

22: Iar pă când le răsar dinții, îi mănâncă gângiile, îi apucă frigurile, tremură, urdină și mai vărtos pă când răsar cei câinești, și la cei grăsulii, și la cei supțirateci. 23: Iar mai matorindu-se, li să fac gâlci după urechi, le cad mușchii, năduh, piatră, limbrici rătunzi și lungi și supțiri, negi, gâdiliri la părțile ceale născătoare, umflături, bube, iar mai vărtos ceale zise mai sus.

24: Iar celor mai dolofani, li să întâmplă multe din ceale zise, și friguri lungi mai vârtos și curgere de sânge pă nas. 25: Iar copilandrilor le urmează scuipări de sânge, oftici, friguri iuți, epilepsii și alte boale, dinpreună și ceale zise. 26: Iar dănacilor pojaruri la gură, junghiuri la coaste, înghesuire la plomuni, adincime de somn, nebunie, arsuri, urdinare în îndelungată vreme, vărsări de venin, încuere și slobozire pântecilui, trânji.

27: Iar la cei bătrâni năduhuri, trohne cu tuse, stricurare și nelesnire udului, dureri de încheeturi, patimi la rănichi, întunecare capului, damlale, gârbovire, mâncărime a tot trupul, nedormire, umflare de pântece, la ochi și la nări, tâmpire vederii, albăstrime ochilor și îngreonare de auz.

28: Iar ceale mai multe boale la copii să judecă, unile adecă în 40 de zile, iar altele în 7 luni, altele în 7 ani, și altele ajung și până în vremea juniei. Deci câte boale vor rămânea necheltuite dintr-această vărstă la flăcăi, sau de la începerea lunătăciilor la fămei, obicinuesc a zăbovi [...]”

Sursa: I. Seraficean, Alegerile lui Ippocrat. Manuscris medical românesc de la începutul secolului al XVIII-lea, Arad, 1997

Post Navigation