Tipărituri vechi

românești sau despre români

Septemâna. Foaie sătească, Iași, 1853

„Septemâna. Foaie sătească sub redacția d. Constantin Negruțți. Iașii. Tipografia Româno-Francesă. 1854.”

Nr. 2 din 16 Mai 1853

Pentru ce și pentru că.

Pentru ce cea mai mare parte din țăranii nostri sânt rău înbrăcați și rău lăcuiți?

Pentru că sunt leniși.

Pentru ce sânt leniși?

Pentru că sânt dedați la beție.//

Pentru ce se pleacă ei la acest rău narav?

Pentru că nu-i învață nime că prin beție se lipsesc nu numai de puținul avut ce au, ce și de sănătate.

Pentru ce sărbătoarea în loc să meargă la biserică să duc la crâșmă?

Pentru că preoții sătești nu-i îndeamnă să vie ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu.

Pentru ce preoții care sânt duhovnicești părinți nu-i îndeamnă și nu-i învață?

Pentru că unii din preoții satului nu urmează poruncile arhiereilor eparhioți ce se slobod întru aceste.

Pentru ce nu împlinesc ei asemine mântuitoare porunci?

Pentru că mulți sânt neînvățați.

Pentru ce locuințile țeranilor nostri sânt rău clădite, rău învălite, fără aer, fără lumină?

Pentru că s-au deprins a trăi astfel, și pentru că se lenesc a le face mai bune.

Pentru ce gunoiul stă în ogrăzile și ocoalele lor?

Pentru că nu știu că duhoarea lui le aduce vătămare sănătății.

Pentru ce nu-l pun pe ogoarele lor toamna?

Pentru că nu știu că prin gunoire pământul îngrășindu-se, ogoarele le ar da îndoit rod.

Pentru ce n-au livezi?

Pentru că se lenesc a sădi și a hultui pomi.

Pentru ce cei mai mulți în toată primăvara își fac garduri și ocoale noă?

Pentru că le ard iarna.

Pentru ce le ard?

Pentru că se lenesc a-și aduce lemne de la pădure.

Pentru ce vitele lor sânt slabe și chircite, și vacele dau puțin frupt?

Pentru că nu le hrănesc bine cu tărâțe, frunze și celelalte, pentru că nu le săceală, nici le adapă la vreme, pentru că n-au șuri și grajduri în care să le aciueze la vreme ră.

Pentru ce multe din fimeile țărance să primejduesc la facere (născare)?

Pentru că n-au moașe bune.

Pentru ce mulți din copii mor de vărsat?

Pentru că se lenesc a-i duce la doftorul rânduit ca să-i hultuească.

Pentru ce mulți din țărani mor de giunghiu și de lungoare?

Pentru că se înbată și cad pe subt garduri, unde răcesc și se primejduesc.

Pentru ce ni se trimete noă foaia aceasta?

Pentru că Cârmuirea, în neadormita sa îngrijire pentru binele nostru, voiește să ne învețe a ne disbăra de relele deprinderi și a ne face buni gospodari.

C.N.”

Nr. 13 din 1 August 1853

Chip de a înalbi cămeșile galbine.

Supt mâna unei spălătorițe lenișe și proastă, cămeșile, de pe a cărora curățenie și albeață se cunoaște o gospodină bună, se îngălbinesc în curând. Un chip ușor de a le înalbi iarăși este următoriu.

Pune cămeșile, precum se obicinuește la noi în țară la știubei și toarnă zară stătută d’asupra, lasă-le așa opt zile, pe urmă spală-le cu sopon și, dacă nu s-au înalbit bine, mai pune-le pe opt zile în zară, și s-or înalbi sigur.

Chip de a scoate peștelui de eaz mirosul de glod.

Fieștecare știe că peștele de eaz are mai totdeauna nu numai miros, dar și gust a glod. Atâta mirosul cât și gustul acesta, cu totul neplăcut, putem să-l scoatem, dacă punem cărbuni în apa aceea în care fierbe peștele.”

Sursa: Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași.

Calendar pentru români pe anul 1851 (Iași)

„Calendar pentru români pe anul 1851. Anul al X”

„Almanah de învățătură și petrecere. Iașii. Tipografia: Institutul Albinei. 1851” (colegat cu Calendarul pentru români)

Din articolul „Igiena. Despre mișcare și a ei înriurire asupra sănătăței”

„…danțul poate fi la unii folositoriu, la alții vătămătoriu, după firea și constituția fiecăruia.

Așa este danțul favorabil giunimei, adecă acelei vârste pe când trupul are mai multă trebuință de mișcare, ce ajută atât la educația fizică, cât și la dizvălirea armonioasă a puterilor trupești. Dar și mai târziu, danțul este pentru tineri un feliu de întâlnire nevinovată și ertată de buna cuviință, o ocazie la care sufletul junilor, atât de partea bărbătească, cât și femeiască, ațițat de plecările ce trag pe om la soțietate și trupul înpuns de ghimpul iubirei de sine, se mișcă cu mai mare grație și armonie. Danțul mai este folositoriu și persoanelor ce șed mult, ear mai cu samă acelor de partea femeească, a cărora constituție moale are mare trebuință de a fi întărită prin o mișcare ce rumpe acea neactivitate sau nelucrare, la care se dedau mai multe femei. Însă nu este de trecut cu vederea că tocma femeile trebue să se ferească uneori de danț, și anume când sânt îngrecate sau când dau țiță

copiilor, precum și în alte împrejurări prea binecunoscute de dânsele.

În sfârșit, danțul mai este folositoriu persoanelor scrofuloase, hlorotice și nervoase; cu un cuvânt: în toate acele împregiurări unde trebue a prelucra umezelile stricate sau a întări constituția, unind cu o mișcare salutară (vindecătoare) o distracție sau desfătare plăcută.

Însă, în timpurile moderne, danțul se pare a fi mai mult vătămătoriu decât folositoriu sănătăței, pentru că aceste plăceri se fac în mefitismul saloanelor, încărcate cu tot feliul de toalete ce zugrumă formele firești, fără a le apăra cât de puțin în contra înriuririlor din afară, mai întrebuințând pentru acest sfârșit chear și timpul nopței, când trupul omului trudit are nevoe de cel mai mare repaos firesc, adecă de somn; mai încărcând și stomahul cu mâncări grele și înfierbântând simțirile cu tot feliul de băuturi aprinzătoare.”

Sursa: Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași

Zodii despre nașterea omului

 

Carte de mână pentru nația romanească. Prin Zaharia Carcalechi în Buda. Titlu alternativ: Carte de mână înpreună cu Calendariul pre anul 1825

Donau Eşinghen în herțogtumul Baden, satul de unde izvoreşte Dunărea

„Firești cugetări despre făpturile omului

Berbecele. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt inimoși, în negoțătorie vor dobândi mulți bani, la mueri vor fi norocoși, cum și muiarile vor avea noroc bun cu bărbații.

Taurul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta au multă iubire spre iconomia câmpului și a viilor, sânt voioși și cântăreți, cu muerile puțână norocire vor avea.

Gemenii. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt iubitori de înțelepciune și isteți la măestrii mari, învață bine, glumeți, nestatornici și voioși.

Racul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt ageri la minte, au bună pricepere și ținere de minte, și iubitori de înțelepciune.

Leul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta au bună plecare spre dreptate, iubesc blândețele și înțelepciunea, curați în cuget.

Fecioara. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt iscoditori de măestrii mari, luători de seamă, blânzi, iubitori de soțietate și veseli în soțietăți.

Cumpăna. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt adevărați la inimă

și au suflet bun, blânzi și smeriți, cătră cei săraci milostivi și iubesc dreptatea și adevărul, pentru aceia vor fi foarte norocoși în toate.

Scorpionul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt ageri la minte, tăcuți, voioși și răsplătitori de rău, adânci cugetători, tăinuitori și învățați.

Săgetătoriul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt tăcuți, înțelepți, blânzi, credincioși și toate lucrurile sale înțelepțește le poartă.

Căpriorul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta sânt iuți la mânie, adânci cugetători, melanholici, foarte aplecați spre întristare și spre gânduri grele.

Udătătoriul. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta au bună înțelegere la învățături mari, și voioși, foarte înțelepți și tainici în lucrurile lor.

Peștii. Pruncii carii să nasc în zodia aceasta vor fi iscusiți și prietenoși cătră preoți și cătră oamenii cei săraci, și fieștecăruia bucuros va servi (sluji).

N.B. Însă toate acestea rămân în voia lui Dumnezeu a le ocârmui.”

Sursa: Biblioteca Digitală BCU Cluj

Post Navigation