Coresi, Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581
„Jupan Lucaci Hrăjil (Lucas Hirscher), județul Brașovului și a tot Ținutul Brăsei, cu mila lui Dumnezeu.”
„Cartea ce se cheamî Evanghelie cu învățăturî. Deîntuspatru Evanghelistii aleasî și de în multe dum(n)ezeești scripturi și datî beseasearicei lui Dumnezeu, în toate dumineci a se ceti. Așijdere și la dumnezeeștile praznice și la ale altor sfinți, spre învățăturî creștinilor oameni, cătrî dereptarea sufletului și trupului și cu ajutoriul lu Dumnezeu tipâritî aceastî sf(â)ntî carte Evanghelie cu învățâturî. În anii și în zilele mâriei, lu Batăr Criștov, cu mila lu Dumnezeu Voevodî în toatî Țara Ungureascî, și în Ardeal, și în toți săcuii. Și în zilele marelui de Dumnezeu luminat Arhiepiscopul Ghenadie, ce-au fost spre tot despusul măriei lui, cu mila lu Dumnezeu crămitoriu legiei creștineascî. Atunce era despuitoriu în toatî Țara Rumâneascî bunul creștin și dulce Mihnea Voivodî, și spre despusul domniei lui crămitoriu legiei creștine marele Serafim, Arhiepiscupul. Eu, cu ajutoriul lu Dumnezeu, și cu voia acestor tuturor, și a sfatului mieu, și al ăltor, eu jupănul Hrăjil Lucaci, județul Brașovului și a tot Ținutul Brăsei, jâlui și dedi de le tipârii, în lauda Tatâlui, și Fiiului, și Duhului Sfânt, în cetatea ținutului domniei meale, în Brașov. Și se-au început aceastî carte a se tipâri dupî întruparea Fiiului și Cuvântului lu Dumnezeu, la 1580, a ot bitiia (de la facerea lumii) 7088, în luna lu dechemvrie, 14 dni (zile). Și se-au săvrășit lucrul la 1581, a ot bitiia 7089, în luna lu iunie, 28 dni […]
Foarte cu inimî fierbinte și cu jale aprinsî de mult jelunia la aceastî luminatî carte. Derept aceaia, în multe părți am întrebat ș-am căutat pănî o am aflat în Țara Rumâneascî, la Arhimitropolitul Serafim, în cetate în Trăgoviște, iarî dupî ce o am oblicit, iarî eu foarte m-am bucurat și cu multî rugâciune cerșut-am de la sfințiia lui, și mi-o-au tremis. Iarî eu deaca-o văzuiu ce învățâturî dumnezeiascî și cu folos sufletului și trupului iaste întru ia. Iarî inima mea se îndulci și foarte mî sfătuii cu luminatul mitropolitul marele Ghenadie de în tot ținutul Ardealului și al Orâziei. Și cu mult cliros de preuți ce le trebuiia aceastî carte, încî și cu toți sfeatnicii miei și cu voia tuturor acestora și cu voia mitropolitului marelui Serafim, noi o deadem lu Coresi diaconul, ce era meșter învățat într-acest lucru, de o scoase de în cartea sărbeascî pre limba rumâneascî, înpreunî și cu preuții de la beseareca Șcheailor, de lăngă cetatea Brașovului, anume Pop Iane și Popa Mihai, derepce că vrum să se înmulțeascî în multe părți și chipuri Cuvântul lu Dumnezeu și să se adaugî spre învățâtura legiei creștineascî, deci deaca văzui că e lucru dumnezeesc […]”
Sursa: www.digibuc.ro
Tipărituri vechi 
mi se pare mie, sau în acest text nu sunt spații goale după cuvinte precum „ce”, „cu”, „și”?
Ba da, sunt spații libere. Dați niște exemple, vă rog.
două exemple:
prima pagină, primele cuvinte: „cartea cese”.
ultima pagină, primul rând: „foarte cuinimî”.
Da, în exemplele date, aveți dreptate, dar nu e o regulă.
mulțumesc de răspuns!
și încă o chestie: văd că „plouă” cu semnul moale, la sfârșit de cuvinte, după litere ca „t”, „l”, „m” sau „r”.
acest semn grafic are și aici aceeași funcție ca în rusă?
se pronunțau înmuiat acele consoane?
pe mine mă miră anumite înmuieri, precum în „multъ” sau „aflatъ”.
iar în alte cazuri, nu înțeleg cum ar putea suna consoana înmuiată.
(scuze dacă sună prostește ce-am zis, sunt habarnist într-ale lingvisticii.)
„ъ” nu este înmuiere. Se citește „ă”. Semnul „moale” este „ь” în alfabetul rus, dar în cazul chirilicii vechi românești, am observat că unii autori îl transcriu prin „u”.
P.S. Și eu sunt amator.
la semnul ь mă refeream, nu la ъ, a fost un typo 🙂
dacă e transcris prin „u”, cred că înțeleg despre ce e vorba, sunt formele vechi ale cuvintelor terminate acum în consoană.
mulțumesc pentru răspunsuri și felicitări pentru acest blog!
Mulțumesc 😀
Pingback: Gramatica românească a lui Radu Tempea (Sibiu, 1797) | Tipărituri vechi
Pingback: La 28 Iunie 1581 a iesit de sub tipar Evanghelia cu învățătură, cea mai de seama carte tipărită de diaconul Coresi - » Portalul Romanilor de Pretutindeni