Gramatică russască și rumâniască închipuită de Ștefan Margela, Sankt Petersburg, 1827
россиско – румынская грамматика, сосшавлениая степаномъ марцеллою
Prefață (limba rusă)
Traducerea Prefeței la Gramatica lui Ștefan Margela (din Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, pag. 98):
”Mă simt obligat a spune câteva cuvinte despre această gramatică româno-rusă, care nu numai că poate fi de folos, dar este necesară, fiindcă ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia, aflătoare sub stăpânirea Rusiei, în curgerea de două zeci ani, neavând nici un manual pentru acest scop. În afară de aceasta ea poate să aducă foloase câtorva milioane de Români, care locuiesc între Prut și Dunăre; asemenea și Rușilor care doresc a învăța limba românească.
Necesitatea unei cărți ca aceasta și dorința mea mare de a contribui la binele deobște cu munca după puterile mele, demult mă îndemnau să mă ocup cu această treabă, dar lipsa de mijloace de a scoate la lumină o așa gramatică, mă împiedica a îndeplini acest scop.
Acum cu mărinimoasa aprobare și ajutorul stimatului șef al meu, Excelenței Sale domnului ministru al instrucțiunii publice, care a ordonat să se tipărească această carte în rând cu alte opere folositoare, am pus la alcătuirea ei toată stăruința mea, și dacă munca mea va fi de folos, acei care se vor folosi de ea, vor face această mulțumită patronării Excelenței Sale a domnului ministru, care fără oboseală se îngrijește pentru răspândirea învățăturii în țările, care se află fericite sub sceptrul rusesc.
Dorind a justifica prin fapte după puterile mele atenția binevoitoare a Excelenței Sale către mine, mi-am luat sarcina grea să compun regulele gramaticale a unei limbi necultivate, fără cărți didactice și care are nevoie de termeni tehnici. Făcând acest lucru principal, ca să înlesnesc învățarea limbei rusești pentru Români și românești pentru Ruși, am adăogat și o adunare de cuvinte rusești și românești care sunt întrebuințate în viața zilnică și convorbiri în ambele limbi despre cele mai necesare lucruri.
Dacă această carte va fi primită cu bunăvoință de marele public, mă voi ocupa și cu alte nu mai puțin folositoare manuale – gramatici, dicționare etc. pentru studierea nu numai a limbei rusești și românești, ci și a limbei grecești, acelei vechi și a celei moderne.”
”Adunare de cuvinti”
Sursa: Patrimoniul Republicii Moldova
Tipărituri vechi 
http://www.basarabia91.net/2009/11/exclusiv-nazdravanii-basarabia.html
In 1827 toate teritoriile locuite de romani (cu exceptia Transilvaniei) erau sub ocupatie ruseasca. Manualul acesta a venit ca o necesitate (datorita influentei rusesti redusa din principate) dar si ca un capitol al unui plan mai elaborat de integrare a Moldovei si Munteniei in Imperiul Tarist, parte a dorintelor rusesti de a ajunge la stramtori (Istanbul). Tot in perioada acelei ocupatii militare au fost redactate regulamentele organice care, din fericire, au avut efectul contrar celui asteptat initial. In loc sa permita Rusiei sa inghitat principatele dintr-o data, le-a oferit un cadru juridic suficient de solid incat sa usureze unirea din 1859.
Aceasta carte trebuie s-o citeasca toti voroninii, dodonii, rusofonii si altii care nu ne vorbesc limba ca sa stie ce limba vorbesc moldovenii
Pingback: Politica națională a Rusiei în Basarabia « VOXPUBLIKA| Platforma de comentarii, bloguri si analize a Publika.md