Vieţile sfinţilor pe luna Octombrie, Mânăstirea Neamţ, 1809

„Întru Slava Sfintei şi Ceii de o Fiinţă şi de Viaţă Făcătoarei şi Nedespărţitei Troițe a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. În zilele Prea Blagocestivului Singurstăpânitoriului Marelui Domn Împărat Alexandru Pavlovici a toată Russiia, iproci. Cu blagoslovenia Prea Sfântului Îndreptătoriului Sinod şi al aceluiaş cilen şi Exarh în Moldaviia, Valahiia, şi Basarabiia, a Prea Sfinţitului Mitropolit Kir Gavriil (Bănulescu-Bodoni). Cu ajutorinţa a Prea Sfinţii Sale Kir Veniamin (Costachi), şi a altor iubitori de Hristos patrioţi. S-au tipărit această Sfântă şi prea folositoare carte, ce cuprinde întru sine şi vieţile sfinţilor din luna lui Octovrie, carea acum întâiu s-au tălmăcit din limba slovenească în cea romănească spre folosul de obşte. În Sfânta Mănăstirea Neamţului, în însăşi a ei tipografie. În vreamea prea cuvioșiei sale Ioan, Arhimandrit și Stareț al Sfintelor Mânăstiri Neamțul și Secul. În anii de la mântuirea lumii 1809.

Stema Rusiei, sub care se află stemele Moldovei şi a Ţării Româneşti, care se aflau, la acea vreme, sub ocupaţie rusească

Stihuri 14 asupra Stemii prea înălțatului și prea blagocestivului Alexandru Pavlovici întâiu, Împăratului a toată Russiia.

Gripsorul cu a steamelor împodobire
arată întinderea împărăției la multă lățire.
Luminata Cruce, ce stă pe Coronă sus,
un cinstit schiptru în dreapta i-au pus
Prea blagocestivului Alexandru Împărat,
și ținearea a toate, dându-i-o Cel Prea Înalt.
CU adevărat și-n vreamea viitoare așa iaste a fi,
pân ce soarele și luna vor străluci.
Iar cea a Bourului fire prea plecată
descopere a Moldoveanilor supunerea toată,
Că să supun înălțimei sale cu bună voire,
de unde așteaptă și multă miluire.
Iar Corbul prin semnul cel de biruință
vesteaște a Valahilor întemeiarea în credință;
Încă și mărimei sale îi aduce
puteare și tărie prin cinstita Cruce,
Și Bisericii sporiu și-mpodobire
Că în luminați anii săi s-au început
tipărirea acestor cărți, ce-au zăcut,
Multă vreame fiind netălmăcite,
din care și doao acumu-s tipărite,
Din limba slovenească adecă s-au scos,
spre a neamului Romănesc folos.
Doriți sânteam de a lor săvârșire
a o vedea întru ale lui luminate zile.
Dumnezeu să-i dea Cereasca sa împărăție
ca după ce aicea puțin, acolo să fie în vecie.

Preaosfințite și al nostru prea milostive stăpâne.
Cea până la pământ smerită închinăciune aducem Preaosfinții tale.

Socotind că de prisosit iaste a mai poftori iarăși pre acelea care s-au scris în predosloviile care s-au făcut și au pus multă sârguință a împodobi și îmbogăți limba românească cu cuvântul lui Dumnezeu, cum au pus pre părinți să tălmăciască cărțile sfinților, ceale învățătoare de viața monahicească, cum tâlcuirile sfintelor scripturi, cum pre viețile sfinților. Și încă cine în limba ellinească, le-au scris și cine le-au adunat de prin toată lumea, de unde s-au scris, și cine la un loc le-au strâns, și la aciastă rânduială dupre cum să văd le-au pus; și cine în limba slovenească le-au scos, și cine mai pre urmă și în cea rumânească le-au tălmăcit. Pentru toate zicându-să și arătându-să acolo pre larg, aicea ni s-au părut că nu iaste trebuință a să mai pune iarăși acealeași, și a mai îngreoia Preaosfințitul auz al Preaosfinții tale. Mai vârtos că și în ceale slovenești numai la începutul cărților celor cuprinzătoare de câte trei luni sânt puse predosloviile, iar numai așa prost să face începăturile lunilor, măcar deși schimbări de stăpâniri și prelungiri de vremi au pătimit la tălmăcirile și alcătuirile și tipăririle lor destule. Ci a adăoga numai ceale Preaosfințitului Ipochimen și pricinilor potrivite.

Căci când prea putearnica împărăție a Russiei ș-au tins aripile stăpânirii sale, și ca pre niște pui au cuprins și au ocrotit pre norodul acest românesc, când au îmbrățișat cu amândoao brațele a înaltei milostiviri și a măririi sale pre amândoao Prințipaturile aceastea prea blagocestivul și prea milostivul Împărat Alexandru întâii a toată Russiia, atuncea dar atuncea, și Preaosfințiia ta te-ai întors ca alt Hrisostom la scaunul Preaosfinții tale, de la care prin oarecarea zavistie, ori și prin oarecare provedenție mai înaltă ai fost depărtat, că așa mă plec a creade celui ce zice, că fără de voia Tatălui vostru, nici un păr al capului vostru nu să clăteaște, păzindu-ți în vreame potrivită vremilor și stăpânirilor întoarcerea Preaosfinții tale și priimirea mai cu suire de a doao oară a Scaunului Preaosfinții tale […]”

Sursa imaginilor: http://www.dacoromanica.ro/

Consultaţi alfabetul chirilic românesc

Single Post Navigation

← Older Entry

Newer Entry →