Cum și când poate bărbatul să-și bată muiarea și în ce chip (din Pravila lui Vasile Lupu, 1646)

„Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe…” (Iași, 1646)

„Cum și când poate bărbatul să-și bată muiarea și în ce chip. Glava 23

1. Poate să îndirepteadze și să cearte bărbatul pre muiare-ș, pre lucru adevărat și pre direptate, iară nu cu înșelăciune și fără de cale și încă să o bată și când va fi cu vină, după deală ce va fi făcut, și atunce cu măsură, să nu o prea treacă, cu blândeațe, iară nu cu vrăjmășie, fără vină și fără ispravă.

2. Doaă lucruri oarecari sprijinesc pre bărbat să nu să cearte, cându-ș va bate muiarea: când o va fi bătut pre vina ei; a dooa, când o va bate puținel. Pentru că de o va bate fără vină sau când o va bate cu vrăjmășie, să va certa și mai vârtos când

va fi vina micșoară; iară de va fi vina mare, ce să dzice, de o va afla în vreun lucru de-a preacurviei, sau de o va găsi făcând vreun vicleșug spre moartea lui, atunce macar cu ce vrăjmășie o va bate, nu să va certa întru nemică de la giudeț.

3. Muiarea ce o bate bărbatul cu vrăjmășie și mult fără de măsură, poate să-ș ceară la giudeț să să desparță; iară să cade să fie despărțeala cu leage, să fie bătaia așea de mare și într-acesta chip, cât să stea lucrul în cumpănă, de va fi vie, de nu să va despărți de dânsî; pentru că de va fi bătaia micșoară, nu să vor despărți.

4. Cela ce va fi vrăjmaș și cumplit spre muiarea lui, bătându-o fără de vină, sau o va bate cu vrăjmășie pentru puțintea vină, să va certa într-aceasta chip: să piardză a treia parte den darurile ce-i va fi dăruit muiarea; iară de nu-i va fi dat daruri, să va certa să dea muerii sale a patra parte de câtu-i va fi dzeastrea. Aceasta iaste, când nu vor mai treace dzeastrele de trei sute de galbeni; iară de vor fi dzeastrele mai mult, atunce-i va da numai o sută de galbeni, și dzeastrele fie cât știe.

5. Muiarea poate să să desparță de bărbatul său

sângură, cu putearea ei, când o va bate des și fără vină; și daca să vor despărți, să cade să o hrănească bărbatul și să o îmbrace, cum să cade.

6. Fără de măsură și cum nu să cade și cu vrăjmășie să cheamă bătaia, când să face cu toiagul și mai vârtos când să va svărâma lemnul, sau să facă cu acesta rane să margă sânge, sau când o va lovi cu lemnul în obraz, sau în cap: atunce de pururea să va certa bărbatul pentru vrăjmășia lui.

7. Bărbatul poate să-ș bată muiarea cu măsură pentru vina ei, macar de are avea și zapis să nu o bată.

8. Nu să cheamă bărbatul vrăjmaș muerii sale, de o va bate numai o dată. Iară de o va bate de pururea și de mai multe ori, fără de vină, atunce să dzice că iaste cu vrăjmășie asupra ei.

9. De-ș va bate neștine muiarea cu pumnul, sau cu palma, nu să cheamă că iaste cu vrăjmășie asupra ei, de o are bate cât de mult și de des.

10. Bărbatul poate să-ș pue muiarea în hiară, sau să o închidză, cum are fi în temniță, numai pentru doaă vine: dece, una iaste cându o va afla făcând preacurvie, iară a dooa când o va găsi că-i face hicleșug să-l omoară; iară dirept alte vine nu va putea, nici să o închidză, nice să o bage în  here.”

Sursă imagini: www.dacoromanica.ro

Single Post Navigation

← Older Entry

Newer Entry →