Tipărituri vechi

românești sau despre români

Paul de Alep vizitează Țara Moldovei în vremea lui Vasile Lupu

Călătoriile lui Macarie, Patriarhul Antiohiei, vol. I, Londra, 1836.

Paul de Alep, Călătoriile lui Macarie, Patriarhul Antiohiei, vol. I, Londra, 1836.

Paul de Alep in Moldova 1„Cât despre modestia domnului, cunoștințele sale, desăvârșirea sa, agerimea minții sale, învățătura sa culeasă din cărți vechi și noi, păgâne, creștine și turcești, iscusința sa în discuție nu ar putea fi întrunite de nici o minte omenească. Într-adevăr, el ar putea fi asemuit cu primii regi ai Greciei și chiar îi întrecea, căci cuvântul lui era cu greutate în lumea întreagă din cauza mărinimiei și binefacerilor sale, nu numai față de patriarhi, mitropoliți, preoți, călugări, mireni, biserici, mânăstiri, astfel că agalele, negustorii și ceilalți turci, dervișii și neguțătorii nu rosteau jurămintele lor decât pe numele lui. Dar cele mai adeseori ei îl urau. Nu-mi este cu putință să strâng laolalte toate acestea, nici să reproduc tot ceea ce se spunea în această privință. El era cunoscut în toată lumea. Împărații și boierii de la Moscova primeau cu respect scrisorile lui și tratau cu toată cinstea pe acel care le aducea; și aceasta pentru că ei aflaseră cu câtă râvnă ridica el biserici și mânăstiri și ajuta pe toți. Regele și nobilii din Polonia făceau la fel, Hmelnițki și cazacii lui i-au luat fiica […]

Paul de Alep in Moldova 2Să se știe că măria sa domnul Vasile ținea divan în fiecare zi, dar cel de sâmbătă era pentru judecarea tâlharilor; el osândea pe unii la moarte și slobozie pe alții, căci Dumnezeu cel Prea-Înalt n-a creat pe suprafața pământului un popor mai rău ca acela din Moldova; căci toți locuitorii sunt hoți și ucigași. Se socotește că, în timpul lui Vasile, aproape 23 de ani, el a osândit la moarte peste 14.000 de hoți, după condicile de judecată. El nu osândea la moarte pe un vinovat de la prima sa crimă: mai întâi punea să-l bată și să-l însemne cu fierul roșu, făcea cunoscut în mod public crima lui, apoi îl slobozea. Pentru a doua faptă punea să i se taie o ureche; a treia oară, cealaltă ureche; a patra oară punea să-l execute. Noi am văzut la ei un lucru de care să ne ferească Dumnezeu: preoții lor erau șefi de bandă. Cu toate acestea, domnul tot n-o scotea la capăt.

Cât despre femeile și fetele lor, ele sunt lipsite cu totul de sfială și de cinste. El obosise tăindu-le nasul, făcând cunoscut în mod public crimele lor și înecându-le cu miile; totuși a rămas neputincios […]

Paul de Alep in Moldova 3Cât despre oamenii țării, ei nici nu postesc, nici nu se roagă, nu au nici un fel de religie; sunt creștini doar cu numele. Preoții lor sunt cei dintâi care își încep ziua la crâșmă. E ceea ce am văzut în Țara Moldovei. Cât despre Țara Românească, Domnul să dea viață locuitorilor ei pentru evlavia și cumpătarea lor!

După rugăciuni, ne-am așezat la masă. Nu era decât bob fiert în apă și mazăre sau fasole fiartă, fără ulei, care semăna cu măzărichea, și varză păstrată în saramură pentru tot anul, și nimic altceva. După cum am spus, ei nu întrebuințează nici vin, nici ulei, afară de sâmbăta și duminica, dar ei beau must de mere (cidru). Iar pentru noi domnul a pus să ni se dea, în zilele de miercuri și vineri din post și în timpul acestei prime săptămâni, bere și mied, căci în toată această țară nimeni nu bea apă goală, afară doar de câțiva […]

Paul de Alep in Moldova 4După aceste întâmplări, s-a ivit un fapt care a împiedicat pe domn să iasă în ziua aceea. I se trimisese o scrisoare printr-un preot duhovnicesc, vestindu-l că boierii țării sale l-au trădat; aceștia se înțeleseseră cu marele logofăt [Gheorghe Ștefan] ca să-l omoare. Acesta, folosindu-se de un vicleșug, se dusese cu zece zile înainte la craiul maghiarilor, adică Regele Ungariei [Gheorghe Rákóczi al II-lea], și la Matei [Basarab], domnul Țării Românești, ca să se refugieze la ei.

A învinuit pe Vasile de dorința de a cuceri cu sabia și cu sprijinul cazacilor țara maghiarilor [Transilvania] și Țara Românească. Ei s-au mâniat foarte împotriva lui Vasile vodă și au dat marelui logofăt amintit o armată mare de aproape 30.000 de ostași, ca să meargă împotriva lui Vasile și să-l ucidă. Marele logofăt îngenunchiase înaintea lor și se înțelesese cu ei ca să lucreze laolaltă, uniți […]”

Traducerea după Călători străini despre Țările Române, vol. VI, București, 1976 (pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: The travels of Macarius, Patriarch of Antioch, Volume I, London, 1836.

Single Post Navigation

One thought on “Paul de Alep vizitează Țara Moldovei în vremea lui Vasile Lupu

  1. Am citit mai de mult relatările lui Paul de Alep. Vorbește foarte urât de moldoveni și de unguri și foarte frumos de munteni. Dacă în cazul ungurilor ne dă de înțeles de ce, în cazul moldovenilor, nu. Probabil a avut ceva experiențe negative cu moldovenii.
    „Tâlhari” ăia pe care i-a omorât Vasile Lupu au fost brațul armat al țării pe care un Ștefan sau Petru Rareș l-au folosit în folosul Moldovei.
    Cum puteai rezista la marginea stepei dacă nu ucideai și tâlhăreai? Tătarii și cazacii aveau cam aceleași apucături.
    Nu-i o întâmplare că puterea militară a Moldovei s-a evaporat, când alde Vasile Lupu omora vitejii și aducea greci burtoși, buni la intrigi, dar complet inutili pe câmpul de luptă. Nu că s-ar fi apropiat măcar grecii de câmpul de luptă ca să vezi de-s buni de ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: