Tipărituri vechi

românești sau despre români

Contele Auguste de Lagarde despre Bucureștii din vremea lui Vodă Caragea (1813)

Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne, Paris, 1824Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne 2„București, februarie.

Această capitală a Țării Românești mi se pare superioară ideii pe care mi-o făurisem (I). Bucureștii, reședința obișnuită a domnului, are destulă viață negustorească. Dâmbovița care-l străbate trebuie să-i dea mult pitoresc vara. Acest amestec de eruopeni și asiatici împrumută un caracter deosebit și vezi
_____________

(I) Bucureștii au 80.000 de locuitori, 366 de biserici și 20 de mânăstiri. Acum vreo patru sute de ani era doar un sat aparținând unui om numit Bucur, de unde i-a venit numele pe care-l păstrează până acum. În 1698 Constantin Basarab [Brâncoveanu] a făcut din el capitala Țării Românești.

Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne 3chiar câteva clădiri frumoase printre biserici și mânăstiri. Am înmânat scrisorile de recomandare pe care le adusesem de la Constantinopol și eram pretutindeni primit cu însuflețire și bunăvoință. A doua zi, cei la care mă prezentasem, ca și mulți alții pe care nu-i cunoșteam, au venit să mă viziteze și să-și ofere serviciile; obiceiul este, mi s-a spus, ca totdeauna să te pui la dispoziția străinilor. Sfântă ospitalitate! Trebuie deci să te prețuim atât de departe!

Limba derivă din latină, coruptă printr-un amestec de cuvinte slave, turcești și tătărești. Românii spun că se trag din romani, prin exilați, sprijinind această pretenție pe numele lor de roman (Romun) și pe faptul că Valahia se numește încă Țara Românească (Tsara Rumaneska, le pays roumain). Dar boierii din familiile cele mai vechi afirmă că descind din slavi și sunt, spun ei, o rasă deosebită de aceia a poporului care se trage din romani amestecați cu daci.

Boierii învățați vorbesc de obicei mai multe limbi: nu rareori îi vezi vorbind, pe lângă a lor, grecește, rusește, nemțește și franțuzește.

La București oamenii sunt foarte frumoși; bărbații,

Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne 4sub uriașele calpace pe care le poartă și care îi desfigurează, au trăsături virile și regulate. Femeile sunt drăguțe și cele mai multe sunt pline de calități. Dornice să arate străinilor cât de greu suportă starea lor de constrângere în afară, ele se străduiesc să înfrumusețeze viața din interiorul casei cu tot farmecul care le e propriu.

Portul boierilor se aseamănă cu cel al turcilor, în afara turbanului pe care nu au voie să-l poarte; îl înlocuiesc prin acest calpac, un fel de bășică în formă de pară, acoperită cu blană de miel de culoare cenușie sau neagră, cu o circumferință nu mai mică de trei picioare și cu înălțimea de aceleași proporții. Portul țăranilor este întocmai ca acela al dacilor înfățișați pe columna lui Traian de la Roma.

Îmbrăcămintea femeilor seamănă întrucâtva cu aceea a grecoaicelor de la Constantinopol, la care adaugă o mai mare cantitate de bijuterii; dar acum numai femeile în vârstă și cele ale boierilor de clasa a treia o mai folosesc. Celelalte urmează moda de la Paris și Viena și se întrec în ce privește gustul și cochetăria cu elegantele din capitalele noastre […]”

Sursa traducerii: Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, Vol I (1801-1821), București, 2004 (pe www.dacoromanica.ro).
Sursa imaginilor: Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne, par Kiow, Odessa, Constantinople, Bucharest et Hermanstadt: ou Lettres adressées à Jules Griffith, Paris, 1824.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: