Letopisețul cantacuzinesc
„Istoriia Țărăi Rumănești de cănd au descălecat pravoslavnicii creștini
Însă dentăi izvodindu-să de rumănii carii s-au despărțit de romani și au pribegit spre miiazănoapte. Și fiind lor căpetenii mai mari Traiian și cu ginere-său Severin (?). Deci trecănd apa Dunărei, au descălecat la Turnul Severinului și atunce au făcut turnul acela Severin; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Murășului, și pre apa Tisei ajungănd și până la Maramurăș. Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele munților pănă în apa Oltului; alții s-au pogorăt pre Dunăre în jos. Și așa umplăndu-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei. Atunce s-au ales dentr-ănșii boiari care au fost de neam mare […]”
„Istoriia lui Mihai Voevod, feciorul lui Pătrașco Voevod, care au făcut cu Turcii multe războae pentru Creștinătate, precum aici înainte să arată când au fost cursul anilor: leat 7102 (=1594).”
Sursa: Istoria Țării Românești. 1290-1690. Letopisețul cantacuzinesc. Ediție critică întocmită de C. Grecescu și D. Simonescu, București, 1960.
De ce o fost nevoie ca stramosii sa treaca apa Dunarii, daca pe noi la scoala ne-au invatat ca suntem autohtoni?
Așa se gândea atunci, că suntem urmașii coloniștilor romani, nu că am fi daci romanizați.
Dă clic pentru a accesa Izvor_3_Letopiset.pdf
Aici de ce nu apare Traian? Sunt mai multe variante, este vorba de o audăugire pentru a suna mai bine?
Dacă aţi putea lămuri, eu nu-s pasionat de istoria Ţării Româneşti, dar aş dori un răspuns.
Da, acest letopiseț a circulat în mai multe variante (e valabil și pentru celelalte cronici). Vedeți și mai sus, pe blogul meu, că am pus facsimile din două copii diferite: manuscrisul 180 și manuscrisul 3441 de la Biblioteca Academiei Române. Diferențele dintre versiuni se datorează copiștilor. De aceea, este necesar să cunoaștem cea mai veche versiune – originalul sau manuscrisul cel mai aproape de original.