Tipărituri vechi

românești sau despre români

Letopisețul cantacuzinesc

Începutul cronicii (din ms. 180 de la Biblioteca Academiei Române, copie de la începutul sec. XVIII).

Începutul cronicii (din ms. 180 de la Biblioteca Academiei Române, copie de la începutul sec. XVIII).

„Istoriia Țărăi Rumănești de cănd au descălecat pravoslavnicii creștini

Însă dentăi izvodindu-să de rumănii carii s-au despărțit de romani și au pribegit spre miiazănoapte. Și fiind lor căpetenii mai mari Traiian și cu ginere-său Severin (?). Deci trecănd apa Dunărei, au descălecat la Turnul Severinului și atunce au făcut turnul acela Severin; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Murășului, și pre apa Tisei ajungănd și până la Maramurăș. Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele munților pănă în apa Oltului; alții s-au pogorăt pre Dunăre în jos. Și așa umplăndu-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei. Atunce s-au ales dentr-ănșii boiari care au fost de neam mare […]”

Începutul domniei lui Mihai Viteazul (din ms. 3441 de la Biblioteca Academiei Române, mijlocul sec. XVIII).

Începutul domniei lui Mihai Viteazul (din ms. 3441 de la Biblioteca Academiei Române, mijlocul sec. XVIII).

„Istoriia lui Mihai Voevod, feciorul lui Pătrașco Voevod, care au făcut cu Turcii multe războae pentru Creștinătate, precum aici înainte să arată când au fost cursul anilor: leat 7102 (=1594).”

Sursa: Istoria Țării Românești. 1290-1690. Letopisețul cantacuzinesc. Ediție critică întocmită de C. Grecescu și D. Simonescu, București, 1960.

Anunțuri

Single Post Navigation

4 thoughts on “Letopisețul cantacuzinesc

  1. Clasa VII. on said:

    De ce o fost nevoie ca stramosii sa treaca apa Dunarii, daca pe noi la scoala ne-au invatat ca suntem autohtoni?

  2. http://hiphi.ubbcluj.ro/Public/File/syllabus/seminar_IMR/Izvor_3_Letopiset.pdf
    Aici de ce nu apare Traian? Sunt mai multe variante, este vorba de o audăugire pentru a suna mai bine?
    Dacă aţi putea lămuri, eu nu-s pasionat de istoria Ţării Româneşti, dar aş dori un răspuns.

    • Da, acest letopiseț a circulat în mai multe variante (e valabil și pentru celelalte cronici). Vedeți și mai sus, pe blogul meu, că am pus facsimile din două copii diferite: manuscrisul 180 și manuscrisul 3441 de la Biblioteca Academiei Române. Diferențele dintre versiuni se datorează copiștilor. De aceea, este necesar să cunoaștem cea mai veche versiune – originalul sau manuscrisul cel mai aproape de original.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: