Bucovina. Gazetă Romănească, Cernăuți, 1848
„Bucovina
Gazetă Romănească (Romanische Zeitung) pentru politică, religie și literatură.
Nr. 2. Cernăuți. Luni 11 Octomvrie. 1848.
Țerile Romănești în privința mișcărilor lor naționale și politice.
Țările Romănești în vreme de mai multe veacuri au dat dovezi de eroismu, s-au bucurat de instituții politice, a cărora raze lumina și pe puternicii lor megieși. Ele au ajuns în veacurile al 16-le și al 17-le la un grad de tărie și civilisație prea puțin obicinuite pe vremea aceea în Orient. O soartă fatală le-au osăndit cu neînsămnătate politică în veacul trecut. Pricini multe au contribuit la această cădere, pre care toate le lăsăm istoriei să le expue și să le explice, vroind noi acum a ne ocupa numai cu presentul.
Dar acest present, bucurător pentru Romăniea întreagă, pernicios pentru căteva părți a ei, se poate tălmăci numai de trecutul, care cu căt e mai aproape de noi, cu atăta are o influință mai puternică și mai directă asupra duhului Romăniei de astăzi. Caracterul acestui trecut în doă cuvinte numai. Trecutul e pentru Romănie de un caracter cu totul istoric: tendința duhului Romăniei în veacul trecut și în veacul de față au fost să aducă aminte fiilor Romăniei că ei sănt Romăni, de o origină romană, cu o istorie romănă și o istorie briliantă. Luminații barbați din Romănie, vrednicii patrioți s-au apucat de scris istoriea, și de întemeiat scoli, unde se trăta istoriea națională. Ei era convinși, că în istorie Romănii vor găsi libertatea, instituții de civilisație, și ce este mai mult, instituții democratice. Ardealul, Moldova, Valahiea, într-un cuvânt toată Romăniea rivaliza în această privire. Aducerea Romănilor pe pămăntul istoric era cu atăt mai neapărată, cu căt mulți din istoricii străini a veacului trecut, sau din neștiință, sau din re intenție abnega Romăniei cănd existința ei politică cu totul, cănd o caracterisa ca pe o neînsemnată parte a întinsei familii slavice […]”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.
Tipărituri vechi 