Veniamin Costachi, Dumnezeieștile liturghii, Iași, 1834
Lipsește pagina de titlu.
„aflat-o ajunsă la atâta sărăcie și stricăciune, uitându-se multe cuvinte ale ei Românești, și în locul lor întrând altele streine, mai vârtos sârbești seau slavenești, cu prilejul întrebuințării acelor limbi, încât numiții neavând Gramatică, neavând Lexicon Românesc, neavând de unde să învețe regulat limba s-au văzut nevoiți a amesteca o mulțime de cuvinte slavenești, cu carele au stricat foarte mult curățeniia graiului Românesc, ce avea mai’naint de a se lepăda scrisoarea și cartea Latinească, aseminea fel de stricăciune limbei Românești fac până astăzi cărturarii neînvățați, încât dacă nu să va pune stavilă întrebuințării cuvintelor streine neromane, precum sânt ceale Sârbești sau Slavinești, Ungurești, Turcești și altele aseminea, și dacă în locul acestora nu se vor lua înapoi cuvintele ceale adevărate Românești părăsite și uitate, care se păstrează parte prin cărțile și docomentele vechi, parte prin gura poporului, și dacă nu vom întrebuința pe aceste în locul celor streine, precum au făcut toate națiile ce au voit a să cultivi, apoi să va înpresura graiul național din an în an, până ce va lipsi cu totul și prin aceasta va peri națiia noastră Românească, precum au perit toate națiile, ce ș-au părăsit limba lor. Drept tuturor carii să înpotrivescu cuvintelor adevărate Românești, ce acum au început învățații nației iarăși a le întrebuința, știut să fie că să fac dușmani nației lor Românești […]”
„Luați, mâncați, acesta este trupul Mieu, carele să frânge pentru voi spre ertarea păcatelor.”
Tipărituri vechi 