Tipărituri vechi

românești sau despre români

Archive for the tag “Ștefan cel Mare”

Iosif Genilie, Principe de geografie pentru tinerimea studioasă, București, 1851

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

„Principe de geografie pentru tinerimea studioasă. De I. Geniliu. București. În Tipografia Collegiului Național. 1851.”

Din capitolul despre Moldavia

Din capitolul despre Moldavia

„Capitale și locuri semnate.
I. În Țara de Sus.

Dorohoiul, cap. ținutul Dorohoiu, lângă lacul Dorohoiului. – Mihailenii. – Herța.
Fălticenii, cap. în ținut. Sucevei, cu mare târg la 20 Iulie.
Botoșanii, cap. în ținut. Botoșani, foarte negoțioasă.
Piatra, cap. în ținut. Neamțul, scoate multă lemnărie.
Neamțul, are un minunat spital, și ruine din cetatea Neamțul.
Monastirea Neamțul, pentru părinți; Varaticul, Agapia, pentru maice, sânt populate monastiri, cele mai întâi ale Moldaviei.
Valea Albă sau Răsboenii, loc respectabil, prenumit de la mulțimea oaselor albe, rămase de la eroii ce se luptară cu turcii la 1476, iunie 26.
Bacăul, cap. în ținut. Bacău, pe unde locuesc mulți unguri.
Ocna, unde este întâia sărărie a Moldoviei.
Romanul, lângă Moldova, capit. în ținutul Romanului, pe o câmpie foarte mănoasă, are episcopie.
Târgul Frumos, produce cei mai frumoși pepeni ai țării.
Iașii, cu 66 mii loc., cap. Moldaviei, pe lângă râul Bahluiul. Iașii s-a numit așa de la colonia romană, a Iassilor prenumită, și este

principe_de_geografie_2capitala țării de pe la 1565; mai înainte era Suceava.
Edificii și temple sânt: Mitropolia, Trierarhii, Golia, Academia, Galata, Socola, și alte multe palate domnești și private.

II. În Țara de Jos.

Vasluiul, cap. ținut. Vasluiu, ce scoate multă miere.
Hușii, cap. în ținutul Fălciului, aproape de Prut, are o episcopie, și scoate vinuri multe și bune, duzi, mătăsari și tutun mult.
Bârladul, cap. în ținut. Tutovei, scoate săpunuri multe.
Focșanii, lângă un canal din pârâul Milcov, cap. în ținut. Putnei, centrul negoțului dintre principate. *)
Odobeștii, lângă Milcov, renumiți pentru vinurile cele multe și cele mai bune ale Moldaviei.
Tecuciul, cap. în ținut. Tecuciu, care scoate vinuri bune.
Galații, lângă Dunăre, 10 mii loc., cap. în ținut. Cuvurluiului, centrul negoțului moldovenesc: și pentru exportul productelor pământenești, cât și pentru importul celor străine.
____________
*) Ținutul Putnei era al Țării Românești. Trotușul despărția Romania de Moldavia. Pe la anii 1475 Stefan, eroul moldovenesc, bătându-se cu Radul, domnul Romaniei, îl învinse; luă acest ținut, și făcu graniță între principate pârâul Milcovul, care a rămas până acum despărțitor, de peste 400 de ani.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Cuvântul adresat de M. Kogălniceanu lui Al.I. Cuza cu ocazia alegerii sale ca Domn al Moldovei (5 ian. 1859)

Cuvant adresat de Kogalniceanu, 1859„Cuvănt adresat în sinul Adunărei Elective a Moldovei Înălțimei Sale Alexandru Ioan I după alegerea Sa de Domn Moldovei în zioa de 5 Ianuarie 1859, și rostit de D.M. Kogălniceanu, Deputat Orașului Focșanii.

Măriea ta!

După una sută cinci zeci și patru ani de dureri, de umiliri și de degradare națională, Moldova au reintrat în vechiul seu drept, consfințit prin capitulațiile sale, dreptul de a-și alege pre capul seu, pre Domnul.

Prin înălțarea ta pe tronul lui Stefan cel Mare, s-au reînalțat însuși naționalitatea romănă. Alegăndu-te de capul seu, neamul nostru au vroit să înplinească o veche datorie cătră familia ta, au voit să-i răsplătească sângele strămoșilor tăi vărsat pentru libertățile publice. Alegându-te pre tine Domn în țeara noastră, noi am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țeara dorește: la legi noue om nou.

O Doamne! mare și frumoasă îți este misia; constituția din 7 (19) Avgust ne însemnează o epohă nouă, și Măria ta ești chiemat să o deschizi! Fii dar omul epohei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, ear tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru carii mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi!

Nu uita, că dacă cinci zeci de deputați te-am ales Domn, însă ai să domnești peste doue milioane de oameni! Fă dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate. Împacă patimile și urile dintre noi; și reîntroduce în mizlocul nostru strămoșiasca frăție.

Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetățean; urechea ta fie pururea deschisă la adivăr, și închisă la minciună și lingușire.

Porți un frumos și scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești dar mulți ani, ca și dănsul; să domnești ca și dănsul, și fă, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin disvoltarea instituțiilor noastre, prin simtimentele tale patriotice, să mai putem agiunge la acele timpuri glorioase ale nației noastre, cănd Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor împăratului din Bizanția că: Romănia nu are alt ocrotitoriu decăt pre Dumnezeu și sabia sa!

Să trăiești Măria ta!

Tipografiea Buciumului Roman.”

Sursa: Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

Brașovenii îl roagă pe Ștefan cel Mare să-i apere de turci (Aprilie 1479)

Stefan cel Mare, 20 Aprilie 1479Ștefan cel Mare le scrie brașovenilor (Suceava, 20 Aprilie 1479):

„Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească (de Transalpino) și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, Turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la Munteni, și nu știm gândul lor încotro bate […] Pe urmă, dacă știți ceva despre Ali Beg, să ne faceți cunoscut.”

Brasov, 26 Aprilie 1479Răspunsul brașovenilor, scris pe același document (26 Aprilie 1479):

„Multă supunere și slujbă-ți aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Ardealului (Velut huiusmodi percep. debemus V.M. Dei gratia in gubernationem atque defensionem partium Transsilvanarum esse electam et deputatam). Ce vești vrei să știi, urmează. Îți dăm de știre că suntem în mare primejdie și la mare strâmtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi. În zilele trecute au făcut în aceste părți ardelene o pagubă jalnică, și au de gând să facă și mai multă, cum te vei lămuri și Măria Ta. Deci astăzi, adecă Luni după Sf. Marcu [26 Aprilie], au venit iarăși la noi oameni trimiși de la Munteni, de la prietenii noștri și credincioșii Sfintei Coroane, și ne-au făcut cunoscut, așa încât cu adevărat trebuie să credem și să ne așteptăm așa, că Turcii păgâni vin spre Ținutul nostru și spre cele trei Scaune secuiești, ca să ne prade. Pentru aceea, cu mare dor și dragoste te rugăm pe Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei Turci nespus de cruzi. Ne-au mai spus acei credincioși ai Sfintei Coroane că ei, cu tovarășii lor, sunt aduși cu deasila și cu putere să asculte de acei Turci, ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină și ar fi și ei Turci. Pentru care și acei credincioși te așteaptă, suspinând foarte, pe Măria Ta. Căci au nădejde în Măria Ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni, ca să mai poată sluji Sfintei Coroane și legii lui Christos. Ce vom avea sigur, îți vom da să știi, cum îl vom afla, ca unui domn prea îndurător al nostru.”

Sursa traducerilor: Nicolae Iorga, Îndreptări și întregiri la Istoria românilor, după acte descoperite în arhivele săsești (Comunicare la Academia Română în 18 Februarie 1905; extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice. Seria II. Tom. XXVII).
Sursa transcrierilor latinești: Ioan Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. II, București, 1913 (ambele lucrări pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: Arhivele Naționale ale Ungariei.

Post Navigation